Exerciţiul „Air Defender 23” se va desfăşura până pe 23 iunie şi va reuni aproximativ 250 de avioane militare din 25 de state membre NATO şi partenere, inclusiv Japonia şi Suedia, ţară candidată la aderarea la Alianţa Nord-Atlantică.
Până la 10.000 de persoane vor lua parte la acest exerciţiu menit să consolideze interoperabilitatea şi protecţia împotriva dronelor şi rachetelor de croazieră în cazul unui atac asupra oraşelor, aeroporturilor sau porturilor situate pe teritoriul NATO.
Exerciţiul a fost conceput în 2018, parţial ca răspuns la anexarea Peninsulei Crimeea de către Rusia în 2014, deşi nu vizează în mod specific pe cineva, a declarat generalul Ingo Gerhartz, şeful Forţele Aeriene Germane, în timpul prezentării exerciţiului.
NATO este hotărâtă să apere „fiecare centimetru” din teritoriul său, dar nu va fi direcţionat „niciun zbor, de exemplu, către Kaliningrad”, enclava rusă care se învecinează cu Polonia şi Lituania, membre NATO, a dat asigurări generalul german. „Suntem o alianţă defensivă şi aşa este planificat acest exerciţiu”, a insistat el.
Însă aceste manevre vor avea ca scop şi transmiterea unui mesaj, în special Rusiei, a explicat presei ambasadoarea Statelor Unite în Germania, Amy Gutmann. „Aş fi foarte surprinsă dacă un lider mondial nu ar lua în considerare ce demonstrează acest lucru în privinţa spiritului acestei alianţe, ce înseamnă puterea acestei alianţe, şi asta îl include pe domnul Putin”, a argumentat ambasadoarea americană. „Prin sincronizare ne sporim forţa”, a adăugat ea.
Nu există planuri în această etapă pentru a face din Air Defender un exerciţiu regulat, a precizat ambasadoarea Gutmann. Dar, a adăugat ea, „nu vrem ca acest exerciţiu să fie ultimul”.
Exerciţiul va include pregătire operaţională şi tactică, în principal în Germania, dar şi în Cehia, Estonia şi Letonia. Cancelarul Olaf Scholz va vizita vineri piloţii la baza de pe aerodromul Schleswig-Jagel din nordul Germaniei.
În opinia generalului Michael Loh, exerciţiul va viza „să completeze prezenţa permanentă a Statelor Unite în Europa” şi să ofere pregătire „la o scară mai mare decât ceea ce se realizează de obicei pe continent”.