Ponta: Decizia CC privind Rompetrol, semnal prost la investitori; se pierd locuri de muncă, venituri

Legea de aprobare a Memorandumului de înţelegere între statul român şi Rompetrol, în legătură cu care preşedintele Traian Băsescu a formulat o sesizare la Curtea Constituţională (CC), a fost declarată, joi, neconstituţională, CC admiţând astfel sesizarea şefului statului.

Premierul Ponta a declarat, vineri, într-o conferinţă de presă, că Rompetrol este una din marile companii care activează România, având în vedere că în 2012 a plătit la bugetul de stat 4,6 miliarde lei ca taxe şi impozite, în primul trimestru din 2013 alte 230 milioane de dolari şi are peste 1.000 de angajaţi.

Ponta a susţinut că declararea legii constituţională în iunie de către CC, pentru ca apoi să o declare neconstituţională este un semnal prost pentru investitori.

„”Curtea Constituţională în vară a spus că este constituţională, după care ieri a zis că nu mai este constituţională. Nu-mi permit să fac niciun fel de…, de altfel, nici nu cred că este necesar vreun comentariu, care este seriozitatea şi stabilitatea pe care o putem garanta investitorilor străini în momentul în care aceiaşi judecători decid în noiembrie altceva decât în iunie. (…) Ce semnal mai prost pentru investiţiile din România este faptul că o companie mare se înţelege cu Guvernul, că după aceea Parlamentul votează legea, că la Curtea Constituţională se spune că este constituţional, după care, după şase luni, la cererea preşedintelui, Curtea Constituţională îşi schimbă propria decizie. Mai rău decât atât îmi e greu să îmi imaginez ceva”, a declarat Victor Ponta.

El a adăugat că astfel locurile de muncă ale celor de la Rompetrol şi veniturile la buget sunt puse în pericol de o bătălie politică pe care preşedintele ţării o dă cu Guvernul şi cu Parlamentul, afectând viaţa a mii de oameni.

Întrebat de ziarişti ce reproşează CC, Ponta a arătat că nu le reproşează de fapt nimic judecătorilor CC, dar vrea să sublinieze faptul că preşedintele Băsescu atacă de multe ori la Curte „cu sau fără sens” proiectele Guvernului, până „reuşeşte să le declare neconstituţionale”.

La remarca jurnaliştilor că sesizările de neconstituţionalitate a legii au avut ca obiect articole diferite, premierul Ponta spus că e vorba de aceeaşi lege şi nu poate înţelege de ce o dată a fost declarată constituţională, iar a doua oară neconstituţională.

Întrebat totodată dacă prin declaraţiile sale privind deciziile Curţii nu pune presiune pe judecători, Ponta a arătat că el şi-a exprimat doar îngrijorarea faţă de pierderea unor locuri de muncă şi venituri la buget.

Premierul Ponta a spus, de asemenea, că nu poate preciza dacă memorandumul încheiat cu Rompetrol este încă în vigoare, subliniind că aşteaptă motivaţia CC la decizia de neconstituţionale, pentru a vedea ce paşi trebuie urmaţi.

Prim-ministrul a reamintit faptul că statul a pierdut în primă instanţă un litigiu cu Rompetrol şi, conform unei hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile, Guvernul trebuie să plătească companiei o sumă importantă, care nu ar trebui achitată, dacă există acordul între cele două părţi.

Întrebat de ce nu s-a continuat procesul cu Rompetrol la Curtea de Apel şi s-a luat decizia suspendării litigiului cu doar trei zile înaintea termenului procesual, Ponta a arătat că Guvernul nu putea risca să piardă şi la această instanţă. Premierul a precizat că suspendarea litigiului s-a realizat de stat şi Rompetrol conform Codului de Procedură Civilă, care permite acest lucru dacă cele două părţi ajung la un acord.

Ponta a calificat totodată drept „prostii” obiecţia ridicată de preşedintele Băsescu în sesizarea adresată CC privind faptul că pentru Rompetrol nu sunt prevăzute sancţiuni juridice dacă nu îşi respectă obligaţiile din memorandum.

Preşedintele Traian Băsescu a sesizat, la 24 octombrie, Curtea Constituţională, în legătură cu legea de aprobare a Memorandumului de înţelegere încheiat între statul român şi The Rompetrol Group N.V.

Recent, senatorii au respins cererea de reexaminare prin care preşedintele Traian Băsescu solicita, în iulie 2013, respingerea legii de aprobare a Memorandumului de înţelegere între statul român şi Rompetrol, semnat la Bucureşti la 15 februarie 2013.

Şeful statului a arătat în sesizare că legea are ca obiect aprobarea Memorandumului de înţelegere încheiat între statul român, în calitate de proprietar al acţiunilor deţinute în cadrul S.C. Rompetrol Rafinare S.A. şi The Rompetrol Group N.V.

„Astfel, cele două părţi semnatare îşi asumă un angajament de cumpărare din partea The Rompetrol Group N.V. a unui pachet minoritar de acţiuni reprezentând 26,6959% din capitalul social al «Rompetrol Rafinare» – S.A., deţinut în prezent de Oficiul Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie (OPSPI), în schimbul a 200 de milioane de dolari americani. Ca o premisă a implementării tranzacţiei mai sus-amintite, OPSPI va face demersuri utile şi necesare pentru ca toate procesele aflate pe rolul instanţelor judecătoreşti şi măsurile administrative iniţiate împotriva S.C. «Rompetrol Rafinare» – S.A. să înceteze”, se arată într-un comunicat al Preşedinţiei care citează sesizarea către CC.

Preşedintele precizează că cele două părţi stabilesc constituirea unui fond de investiţii kazah-român, sub forma unei societăţi cu structura acţionariatului 80% The Rompetrol Group şi 20% statul român, care va investi în proiecte din domeniul energetic.

„Aşadar, legea supusă reexaminării are un caracter individual ea fiind concepută nu pentru aplicarea ei la un număr nedeterminat de cazuri concrete, ci într-un singur caz prestabilit expres pentru realizarea tranzacţiei cu The Rompetrol Group N.V., o societate cu sediul în Strawinskylaan 807, Amsterdam, Olanda”, a scris Băsescu în sesizare.

El a amintit că CC s-a pronunţat cu privire la aceste aspecte prin Decizia 600/2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, 1060/26.11.2005, apreciind că: „Fără îndoială, este dreptul legiuitorului de a reglementa anumite domenii particulare într-un mod diferit de cel utilizat în cadrul reglementării cu caracter general sau, altfel spus, de a deroga de la dreptul comun, procedeu la care, de altfel, s-a mai apelat în această materie”, dar că „[…] în ipoteza în care, însă, reglementarea specială diferită de cea constitutivă de drept comun, are caracter individual, fiind adoptată intuitu personae, ea încetează de a mai avea legitimitate, dobândind caracter discriminatoriu şi, prin aceasta, neconstituţional”.

„De asemenea, Curtea stabileşte că: «Prin definiţie, legea, ca act juridic de putere, are caracter unilateral, dând expresie exclusiv voinţei legiuitorului, ale cărei conţinut şi formă sunt determinate de nevoia de reglementare a unui anumit domeniu de relaţii sociale şi de specificul acestuia. Soluţia legislativă adoptată pe calea prezentei legi nu utilizează ca premisă o anumită realitate socială aşadar un „dat” obiectiv, ci o prealabilă înţelegere, altfel spus, un acord de voinţă (…) realizat practic pe cale de ofertă şi acceptare». Astfel, în cazul de faţă, această soluţie legislativă nu reglementează o relaţie socială generală, ci o prealabilă înţelegere, adică un acord de voinţă între The Rompetrol Group N.V. şi Guvern. Ţinând cont de aceste motive, consider că legea transmisă promulgării încalcă principiul egalităţii prevăzut de Art. 16 alin. (1) din Constituţie întrucât are caracter discriminatoriu în raport cu alte subiecte de drept privat cu care statul de află în litigiu şi care sunt «investitorii strategici în domeniul energetic românesc»”, se mai arată în sesizarea formulată de Băsescu.

El precizează că acest Memorandum de înţelegere care este aprobat prin legea în cauză reprezintă de fapt un contract de stat, potrivit Art. 1 lit. o) din Legea nr. 590/2003 privind tratatele, care este definit astfel: „o înţelegere încheiată de către statul sau Guvernul român, precum şi de ministere sau alte autorităţi ale administraţiei publice centrale cu alt stat, guvern, organizaţie internaţională, respectiv cu instituţii financiare sau alte entităţi ce nu au calitatea de subiect de drept internaţional în domeniul economic, comercial, financiar şi în alte domenii şi care nu este guvernată de dreptul internaţional public”.

Preşedintele a mai arătat în sesizare că scopul înţelegerii dintre cele două părţi este stingerea unor litigii, ceea ce reprezintă şi finalitatea unei tranzacţii.

„În situaţia de faţă, stingerea litigiilor respective se putea realiza pe calea unei tranzacţii între Ministerul Finanţelor Publice şi The Rompetrol Group N.V., printr-o hotărâre adoptată de Guvern, potrivit competenţei sale de administrare a proprietăţii statului. Totuşi, Guvernul a ales calea unei iniţiative legislative, pe care a depus-o în Parlament. Cu privire la această problemă, referitor la natura juridică a înţelegerii aprobate de puterea legislativă, instanţa de contencios constituţional a prevăzut, în Decizia nr. 600/2005, că: «Guvernul a optat pentru o cu totul altă rezolvare juridică, limitându-şi rolul la acela de iniţiator al unui proiect de lege, procedeu ale cărui carenţe au fost evidenţiate. Dincolo şi mai presus de cele deja arătate, Curtea consideră că Parlamentul, arogându-şi competenţa de legiferare, în condiţiile, domeniul şi cu finalitatea urmărite, a încălcat principiul separaţiei şi echilibrului puterilor în stat, consacrat de Art. 1 alin. (4) din Constituţie, viciu care afectează legea în ansamblu». Mai mult decât atât, competenţa Guvernului este cea de punere în executare legile, inclusiv prin încheierea de contracte de stat cu subiecte de drept privat, iar în situaţia de faţă Parlamentul şi-a depăşit competenţele invadând domeniul atribuţiilor executive”, potrivit documentului citat.

Preşedintele a precizat că înţelegerea dintre cele două părţi prevede obligaţii în sarcina statului român, precum renunţarea la anumite litigii şi la unele măsuri provizorii, în timp ce pentru persoana juridică privată se impune participarea la o privatizare ulterioară şi realizarea unor investiţii, toate aceste obligaţii fiind însă stabilite fără vreo sancţiune juridică.

„Astfel, în situaţia în care partenerul privat nu îşi îndeplineşte obligaţiile asumate, normele legii sunt imprecise şi nu prevăd sancţiuni exprese. Aşa cum rezultă din jurisprudenţa Curţii Constituţionale, o normă juridică lipsită de previzibilitate antrenează, în consecinţă, încălcarea dispoziţiilor Art. 1 alin. (5) din Legea Fundamentală, potrivit cărora: «În România, respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie»”, se arată în sesizare.

Băsescu mai scrie că legea stabileşte dinainte conduita procesuală a părţilor aflate în litigiu, ceea ce este împotriva dispoziţiilor Art. 124 alin. (2) din Constituţie referitoare la principiul potrivit căruia justiţia este unică, imparţială şi egală pentru toţi întrucât aceste reguli speciale aplicabile litigiului respectiv sunt contrare regulilor procesuale unitare aplicabile în mod identic tuturor celor care se află într-o situaţie similară.

„De aceea, analizând motivele pentru care s-a stabilit ca printr-o lege să se stingă tocmai acel litigiu cu persoana juridică privată respectivă, considerăm că acestea nu justifică refuzul părţilor de a apela la normele juridice de drept comun prevăzute pentru situaţii litigioase în general. Având în vedere cele expuse, vă solicităm să constataţi neconstituţionalitatea Legii privind aprobarea Memorandumului de înţelegere încheiat între statul român şi The Rompetrol Group N.V. semnat la Bucureşti la 15 februarie 2013”, se mai arată în cerere.

Proiectul de lege privind aprobarea Memorandumului de înţelegere încheiat între statul român şi The Rompetrol Group N.V. semnat la Bucureşti la 15 februarie 2013 a fost adoptat, în octombrie, de senatori, cu 79 de voturi „pentru”, 17 voturi „împotrivă” şi opt abţineri, în forma transmisă iniţial la promulgare.

Legea are ca obiect aprobarea Memorandumului de înţelegere încheiat între statul român în calitate de proprietar al acţiunilor deţinute în cadrul SC „Rompetrol Rafinare” SA şi The Rompetrol Group NV.