În luna mai, prețul mediu ponderat al PZU a fost de 430 de lei/MWh, potrivit datelor operatorului pieței (OPCOM), adică sub nivelul reglementat de 450 de lei/MWh, cel la care au fost anul trecut obligați majoritatea producătorilor de energie electrică să vândă direct producția necontractată anterior furnizorilor cu clienți finali, prin deja cunoscutul MACEE – mecanism de achiziție centralizată.
Cauzele pentru care media prețului PZU a fost mai mică în mai au mai fost explicate – producție hidro mare, aport al regenerabilului susținut, mai ales al fotovoltaicului din Germania, care prin mecanismul de cuplare a piețelor, a provocat la noi, în mai, primele prețuri orare negative din istorie, totul pe fondul consumului mai redus.
Însă, tot în luna mai am asistat, potrivit datelor OPCOM, la o scădere accentuată a volumelor tranzacționate pe PZU: sub 1,2 TWh, față de 1,56 TWh în luna precedentă, sau 2,11 TWh cu un an în urmă, în mai 2022.
Astfel, luna trecută, cota PZU, adică volumul tranzacțiilor spot raportat la consum a ajuns la doar 30%, un procent care nu a mai fost întâlnit de multă vreme, piața spot fiind în trecut destul de lichidă. Pentru comparație, luna precedentă, în aprilie, cota PZU fusese de 39%, iar cu un an în urmă, în mai 2022, ea fusese de 50%.
Cauza cotei mai mici a PZU poate fi exact mecanismul MACEE, prin care, potrivit unor voci din piață, prin alocările lunare, eliberează destulă energie electrică la prețul reglementat de 450 de lei/MWh, așadar furnizorii cu clienți finali nu mai trebuie să recurgă în aceeași măsură la piața spot.
Piața spot de energie electrică de la București este cuplată prin preț cu cele din Ungaria, Cehia și Slovacia și, mai nou, cu cele din Austria, Polonia și Germania. În luna octombrie a anului 2021, piața spot de la București a fost cuplată, prin același mecanism, și cu piața din Bulgaria.