Potrivit ultimului buletin statistic emis de BNR, dobânzile medii la creditele pentru populaţie au scăzut de 10,59% în luna martrie, la 10,17% în luna aprilie. De asemenea, dobânzile medii la creditele pentru companii au scăzut de la 9,34% în martie la 9,14% în aprilie.
Ceea ce este de remarcat este diferenţialul dintre dobânda cerută de bănci la creditele pe termen lung şi cea la creditele pe termen scurt. Astfel, dacă la creditele până într-un an, dobânzile au scăzut cu circa trei procente pe medie pentru persoane fizice şi cu aproximativ un punct procentual în cazul persoanelor juridice, în cazul creditelor pe termen lung se observă o uşoară creştere, de la 7,95% la 8,01 în cazul populaţiei şi de la 9,26% la 10,02 % în cazul companiilor. Toate cifrele se referă la media pe sistem bancar a dobânzilor pentru creditele nou acordate.
Dacă analizăm dobânzile practicate de băncile comerciale la creditele de nevoi personale, multe dintre ele subiectul unor campanii publicitare, vom avea surpriza că, în anumite condiţii, băncile oferă credite de nevoi personale la aceeaşi dobândă sau chiar la una mai mică decât cea pe care o oferă la depozitele bancare. Teoria economică spune clar că dobânzile la depozite trebuie să fie mai mici decât cele la credite pentru ca banca să aibă şi ea un profit din împrumutatul banilor.
Credit cu dobândă de 7,9% şi depozit cu dobândă de 8,75%
De exemplu, Banca Transilvania acordă credite cu dobânzi începând de la 7,9%, BRD de la 8,75%, iar BCR de la 8,79%. Asta, în condiţiile în care Intesa San Paolo Bank oferă o remuneraţie de 8,75% la depozitele în lei, First Bank – 8,05%, iar Unicredit 8%. Bineînţeles, băncile respectă cerinţele de prudenţialitate impuse de BNR, iar cele care au dobânzi foarte mici la credite au dobânda la depozite cu aproximativ un punct prtocentual mai mare decât remuneraţia oferită la depozite.
Probabil că această perioadă este total atipică în istoria bancară, iar dobânzile îşi vor urma trendul descrescător pe ambele paliere, iar strategia de reducere mai rapidă sau mai lentă pentru persoane fizice şi juridice, termen scurt şi termen lung, va depinde de strategia fiecărei bănci.
Tiberiu Moisă, director general adjunct la Banca Transilvania, ne-a declarat că tendinţa de scădere a dobânzilor va continua în acest an, chiar dacă într-un ritm foarte lent, iar palierele pe care se vor face reducerile de dobândă (credite, depozite, persoane fizice, persoane juridice) va ţine exclusiv de strategia fiecărei bănci.
„Faptul că a scăzut consumul, s-a redus activitatea economică pe anumite paliere nu ar trebui să ne surprindă şi nu ar trebui interpretat negativ acest lucru deoarece acestea au fost semnalele pe care oamenii le-au primit de la politica monetara, pentru că aşa se tratează inflaţia. În momentul în care a apărut această nouă prioritate, lupta cu inflația, cam prin toată Europa și prin America și peste tot pe unde era inflație, singurul medicament pe care îl cunoaștem, care tratează inflația cât de cât eficient, este să ne reducem cheltuielile, să reducem consumul în așa fel încât să dăm un semnal către direcția din care vin cauzele scumpirii prețurilor să o lase mai moale, pentru că avem limita noastră până unde putem accepta creșteri de prețuri.
Ce am făcut în acest sens? Am crescut dobânzile. Crescând dobânzile generalizat, peste tot, nu doar în Romania, într-un fel sau altul, foarte multe lucruri și activități au devenit prea scumpe. Astăzi vedem primele efecte ale acestei politici. Asta ar fi trebuit să fie chestiunea care să ne surprindă cel mai puțin, ba chiar să o punem la capitolul „realizări”, pentru că – paradoxal – dacă nu aveam această realizare, ne-am fi luptat în continuare cu o inflație și mai mare, chestiune care ar fi atras și alte probleme.”, spune Tiberiu Moisă, director general adjunct la Banca Transilvania.
Tot el completează însă că, „de bine ce am crescut dobânzile, piaţa a început să le scadă”. Şi asta se datorează probabil încetinirii ritmului de creditare (n.r.) şi prudenţei manifestate de bănci. Pentru că dobânzile nu vor continua să scadă în caz că vom avea de-a face cu diverse şocuri extrene sau interne (război, proceduri de infrigement, deficite exagerate, inflaţie, etc)