‘Mai mult de 30 de state din lume dispun sau sunt în curs de a dobândi tehnologii care permit producerea de rachete balistice capabile să transporte ogive convenţionale sau arme de distrugere în masă. Iată de ce sistemul de apărare antirachetă al NATO nu reprezintă o măsură de apărare împotriva unei ţări anume. Acest scut îi va permite Alianţei să se protejeze împotriva unei ameninţări reale şi în creştere, iar pentru a se proteja de o ameninţare reală, Alianţa are nevoie de un sistem real de apărare’, a declarat oficialul NATO sub acoperirea anonimatului.
Această declaraţie a fost făcută după ce şeful diplomaţiei ruse, Serghei Lavrov aprecia luni, de la Roma, că aplicarea unor noi acorduri cu privire la programul nuclear iranian elimină necesitatea instituirii unui scut antirachetă în Europa.
De asemenea,Victor Ozerov, preşedintele Comisiei de Apărare din cadrul senatului rus aprecia că acordul asupra programului nuclear iranian ar putea să producă la Washington nevoia de a căuta un nou ‘inamic’ pentru a putea justifica în ochii contribuabililor necesitatea amplasării unui costisitor scut antirachetă în Europa.
‘Nu este exclus ca Washingtonul să înceapă să caute o altă ţară care ar putea reprezenta o ameninţare teoretică pentru SUA şi NATO. Spre exemplu Siria’, a declarat luni senatorul rus pentru RIA Novosti.
Duminică dimineaţă Teheranul şi reprezentanţii grupului de state mediatoare 5+1 (SUA, Rusia, China, Marea Britanie, Franţa şi Germania) au încheiat un acord prin care Iranul trebuie să oprească operaţiunile de îmbogăţire a uraniului de peste 5% şi va autoriza comisii de experţi internaţionali care vor verifica siturile nucleare, în schimbul unei relaxări a sancţiunilor economice.