Potrivit unor surse din apropierea acestui dosar, Executivul comunitar urmează să dea publicităţii o aşa-numită „comunicare privind obiecţiile”, în care va cataloga posibilele motive pentru care ar putea vota împotriva unei fuziuni între al doilea şi al patrulea operator de telefonie mobilă din Spania, scrie Agerpres.
Însă comunicarea privind obiecţiile formulate de către Comisie, un lucru normal în cadrul unor fuziuni complexe, va include şi posibilele soluţii de rezolvare a îngrijorărilor Bruxelles-ului. De obicei, în cazul fuziunii unor companii de telefonie, aceste soluţii includ vânzarea unor active sau îmbunătăţirea accesului pentru a face noile reţele interoperabile cu cele ale rivalilor.
Organismele de reglementare a concurenţei din UE au deschis o investigaţie amănunţită în luna aprilie cu privire la intenţia Orange de a prelua Masmovil, avertizând că fuziunea celor două firme ar duce la diminuarea numărului de operatori de reţea din Spania şi de asemenea noua firmă ar fi stimulată să restrângă accesul operatorilor virtuali la reţeaua lor.
Orange şi Masmovil nu au dorit să facă comentarii. La rândul său Comisia Europeană are drept termen limită data de 4 septembrie 2023 pentru a veni cu o decizie finală, dar este posibil ca acest calendar să sufere modificări.
Spania este una dintre pieţele europene de telecomunicaţii cele mai competitive, cu o abundenţă de jucători de tip low-cost care stimulează o cursă de reducere a preţurilor. Potrivit legislaţiei din Spania, marii operatori trebuie să îşi pună la dispoziţie reţelele lor la un preţ reglementat, astfel că noii intraţi pot să îşi facă un loc în partea de jos a pieţei. În consecinţă, marii jucători precum Telefonica SA sau Orange au văzut cum veniturilor lor scad în timp ce noii intraţi au câştigat constant cote de piaţă în ultimii ani. De exemplu, Masmovil a crescut cu 17% în 2022 în timp ce operatorul român Digi, care utilizează reţeaua Telefonica, a crescut cu 38% în aceeaşi perioadă.