Noile sancţiuni europene urmăresc în special să prevină eludarea sancţiunilor impuse anterior şi vizează de asemenea companii din ale state, inclusiv China. Totuşi, de teama unor represalii din partea Beijingului, numărul companiilor chineze sancţionate a fost diminuat faţă de proiectul iniţial, în final rămânând doar trei companii. Alte companii sancţionate sunt din Uzbekistan, Emiratele Arabe Unite (EAU), Siria şi Armenia.
Acest nou pachet de sancţiuni europene contra Rusiei, al 11-lea de la declanşarea invaziei ruse în Ucraina, include posibilitatea restricţionării anumitor exporturi către ţările prin care produse supuse sancţiunilor ajung în Rusia şi ocolesc astfel sancţiuni impuse în pachetele anterioare.
De asemenea, navelor comerciale suspectate că încalcă embargoul petrolier sau că se implică în transferuri de pe alte nave pentru a eluda plafonul tarifar pentru petrol impus Rusiei de către UE li se va putea interzice accesul în porturile europene. O interdicţie de transport de bunuri în interiorul UE se va putea aplica şi în cazul camioanelor cu remorci sau semiremorci ruseşti.
Noile sancţiuni europene vizează, prin restricţii la export, şi 15 bunuri tehnologice descoperite pe câmpul de luptă în Ucraina, precum şi echipamentele necesare producerii acestora.
În replică, Rusia a anunţat că a „extins considerabil” lista cu responsabilii instituţiile europene şi ai statelor membre ale UE care au interdicţie de intrare pe teritoriul rus. Fără a preciza numărul acestora, Ministerul rus de Externe a transmis că este vorba în special despre membri ai serviciilor de securitate ori ai instituţiilor politice şi comerciale europene, precum şi europarlamentari „care promovează o agendă (ostilă) faţă de Rusia”.
După lansarea campaniei militare ruse în Ucraina şi sancţiunile occidentale ce au urmat, Rusia a declarat indezirabili sute de politicieni, funcţionari, jurnalişti, oameni de afaceri şi alte persoane din Occident pe care le-a considerat ostile.