În cadrul acestui audit, Curtea va examina cadrul de măsuri creat şi implementat de Comisie şi de statele membre, mai precis dacă acesta este eficace şi adecvat şi dacă a contribuit la dezvoltarea durabilă a agriculturii ecologice şi a asigurat atingerea obiectivelor conexe. Pe lângă activitatea de audit care va viza Comisia, Curtea a selectat patru state membre (Italia, Austria, Polonia şi România) pentru o examinare mai aprofundată. Se preconizează că raportul de audit va fi publicat peste un an.
Agricultura ecologică este un sector cu creştere rapidă în UE, în condiţiile în care suprafaţa pe care se practică acest tip de agricultură aproape s-a dublat în ultimul deceniu, iar cererea de produse ecologice a crescut de peste trei ori. În 2020, pe piaţa alimentelor şi băuturilor ecologice din UE s-au înregistrat vânzări de 45 de miliarde de euro, ceea ce plasează UE pe locul doi în lume din punctul de vedere al consumului de alimente ecologice.
„Uniunea Europeană se confruntă cu provocarea de a asigura securitatea alimentară a cetăţenilor şi, în acelaşi timp, de a înverzi sectorul agricol şi a reduce poluarea şi presiunea asupra mediului. Agricultura ecologică este o modalitate de a îmbunătăţi sustenabilitatea agriculturii şi UE are obiective ambiţioase în acest domeniu. Pentru ca practicile ecologice să aducă rezultate, acestea trebuie susţinute corespunzător, atât cu finanţare, cât şi printr-un cadru politic general. Auditul Curţii va examina dacă există o astfel de susţinere şi ce s-ar putea îmbunătăţi pentru a garanta faptul că banii contribuabililor sunt bine cheltuiţi”, a declarat Keit Pentus-Rosimannus, membra Curţii responsabilă de acest audit.
Potrivit Eurostat, ponderea terenurilor agricole din UE pe care se practică agricultura ecologică a crescut de la 5,9% în 2012 la 9,1% în 2020. Între timp, prin Strategia „De la fermă la consumator” şi prin Strategia privind biodiversitatea pentru 2030, Comisia Europeană a stabilit obiectivul ca 25% din terenurile agricole ale UE să fie ocupate de agricultura ecologică până în 2030.
Agricultura ecologică presupune utilizarea de practici agricole sustenabile pentru cultivarea plantelor şi pentru creşterea animalelor. Acest sector este deci considerat esenţial pentru atingerea obiectivelor UE în materie de climă şi mediu. Fermierii care practică sistemul de agricultură ecologică se bazează pe procese şi substanţe naturale pentru a menţine fertilitatea solurilor, pentru a controla dăunătorii şi bolile şi pentru a promova sănătatea şi bunăstarea animalelor.
Agricultura ecologică este reglementată şi certificată la nivelul UE. Comisia sprijină dezvoltarea agriculturii ecologice în principal prin politica agricolă comună (PAC), care acoperă şi alte practici agricole neutre din punctul de vedere al mediului şi al climei (a se vedea, de asemenea, Raportul nr. 16/2021 al Curţii privind clima şi PAC). În perioada 2014-2022, UE a cheltuit 9,1 miliarde de euro prin PAC pentru a ajuta fermierii să treacă la practici agricole ecologice sau să menţină astfel de practici.