Ratele la creditele în lei vor începe să scadă, dar foarte lent, ca urmare a deciziilor FED și BCE. BNR va menține dobânda și la următoarea ședință – Analiști

În acest context, apreciază analistul,  ROBOR nu va scădea sub 6%, dobânda pasivă a BNR, iar IRCC-ul stabilit în septembrie și aplicat la dobânda creditelor în perioada octombrie -decembrie 2023, va cunoaște o ușoară creștere, minoră însă, de 2-3 puncte de bază.

”După ce s-a menținut constant la nivelul de jos al previziunilor de inflație, se pare că lucrurile se inversează: inflația pare să atingă 7,0% până la sfârșitul anului 2023, determinat de efectele de bază, energie mai scăzută preţurile şi reducerea preţurilor la alimente. Numai aceste evoluții (în special cele de la 2024) ar permite BNR să reducă destul de semnificativ rata dobânzii cheie. Cu toate acestea, credem că BNR va dori să consolideze amprentele mai mici ale inflației și va menține a diferență pozitivă relevantă între rata cheie și inflație, cel puțin până când vom vedea inflația în intervalul țintă al BNR”, spune  și economistul șef al ING Bank, Valentin Tătaru, într-o analiză macroeconomică.

Tătaru, ING: Dobânda cheie rămâne pe loc tot anul

În acest context, Valentin Tătaru consideră că BNR va încheia anul 2023 cu o dobândă de politică monetară de 7%, urmând ca până la finele anului 2024, dobânda cheie să devină 5,5%, iar la sfârțit de 2025 de 5%. De asemenea, ROBOR la trei luni este estimat a ajunge la 6,19% la sfârșitul anului, în condițiile în care nivelul acestuia nu poate scădea sub 6%, cât este dobânda oferită de banca centrală la facilitatea de depozit oferită de BNR băncilor comerciale. Yield-urile României pe trei ani sunt previyionate a ajunge la 7,2%, iar cele pe 10 ani la 7,6% la finalul anului 2023.

”Dobânda cheie va rămâne la 7% probabil în ședința de politică monetară din 5 iulie 2023. Probabil primii pași de relaxare a politicii monetare vor fi legați de o reducere a rezervelor minime obligatorii, dar asta se va întâmpla mult mai târziu. De altfel, dobânzile la lei *și credite și depozite) vor scădea, pentru că acesta este trendul, dar vor scădea mult mai lent. Atât timp cât dobânzile la euro și dolari, cele practicate de FED și BCE, sunt ridicate și chiar s-ar putea să mai crească, BNR nu poate reduce dobânda cheie, iar dobânzile la lei vor scădea mult mai încet”, explică Adrian Codirlașu, vicepreședinte CFA România.

Evoluția dobânzii cheie va influența în mod normal și evoluția ROBOR pe toate scadențelor și implicit și pe cea a IRCC. Astfel, Codirlașu preciyeayă că nu este posibil ca ROBOR, chiar și cel pe scadențe scurte, să scadă sub nivelul de 6%, dobânda oferită de banca centrală la facilitatea de depozit. Ceva surprize, deși foarte mici, vor exista însă la stabilirea următorului nivel la IRCC, din 30 septembrie și care va fi utilizat pentru calculul dobânzilor la creditele populației din trimestrul al IV-lea, perioada octombrie – decembrie 2023. ”În trimestrul următor vom avea o ușoară creștere a nivelului IRCC, dar foarte mică, de două trei puncte de bayă, ceea ce va face ca nivelul acestuia valabil până la finalul anului să se situeze imediat sub 6%”, a precizat Codirlașu.

Economiştii şefi se aşteaptă ca BNR să păstreze neschimbată dobânda de politică monetară, la nivelul de 7%, pe tot parcursul anului 2023. În condiţiile în care scăderea inflaţiei poate oferi nişte surprize plăcute pentru luna aprilie, politica monetară a BNR se va axa în continuare pe un control strict al lichidităţii, care va păstra dobânzile pe piaţa monetară în jurul valorii de 6%.

Ultima ședință de politică monetară a BNR a avut loc pe 10 mai 2023, când BNR a menținut dobânda cheie la 7%. După ședința din 5 iulie 2023, BNR va mai avea încă trei ședințe în care dobânda cheie ar putea suferi modificări: 7 august, 5 octombrie și 8 noiembrie.