Liderii din Europa Centrală şi de Est au plecat de la Bucureşti sperând la banii chinezilor

Premierul Victor Ponta a declarat, joi, că va urmări personal evoluţia proiectelor din energie, infrastructură şi IT convenite cu China, care însumate depășesc 5 miliarde de euro și ar putea ajunge la 8 miliarde euro, şi a precizat că în luna ianuarie o parte a şedinţei de guvern va fi alocată evaluării paşilor făcuţi.

„Este vorba despre proiecte care adunate depăşesc 5 miliarde de euro, este o sumă, să zic, moderat-pesimistă. Încerc să fiu extrem de moderat, înţelegând că de la semnarea documentelor, de la intenţiile foarte clare, până la realizarea proiectelor este necesară o întreagă serie de paşi şi de elemente concrete”, a spus Ponta la scurt timp după ce l-a condus la scara avionului pe premierul Chinei, Li Keqiang.

El a amintit faptul că cele mai mari investiţii vor fi în domeniul energiei, pe toate cele patru componente, nucleară, termo, hidro şi eoliană. Premierul a atenţionat însă că de la semnarea documentelor şi până la finalizarea proiectelor ar putea trece o perioadă mai mare de timp.

Totodată, premierul Victor Ponta i-a solicitat ministrului Transporturilor, Ramona Mănescu, să sprijine Tarom pentru a relua zborurile directe către Beijing, ministrul afirmând că, în urma discuţiilor cu compania, există această posibilitate, cu două curse săptămânale, pentru început.

România şi China au semnat, luni, acorduri de colaborare pentru înfiinţarea în comun a unui parc tehnologic şi reluarea exportului de bovine pentru reproducţie şi carne de porc către China, dar şi mai multe documente de colaborare în energie, inclusiv în domeniul nuclear şi termoelectric.

Astfel, conducerea Nuclearelectrica a semnat cu preşedintele companiei China General Nuclear Power Corporation (CGN) o scrisoare de intenţie pentru colaborare, directorului Complexului Energetic Oltenia a încheiat cu preşedintele companiei China Huadian Corporation un acord de intenţie de cooperare pentru realizarea proiectului termoelectric de la Rovinari, directorul Complexului Energetic Hunedoara a parafat cu preşedintele companiei China National Electric Engineering o înţelegere pentru reabilitarea grupurilor 3 si 4 de la centrala termoelectrica Deva, iar directorul companiei de proiect pentru construcţia hidrocentralei Tarniţa-Lăpuşteşti (judeţul Cluj) a semnat o scrisoare de confort în acest sens cu vicepreşedintele executiv al Sinohydro Corporation.
Departamentul pentru Energie şi Administraţia Naţională din China pentru Energie au încheiat un memorandum de înţelegere pentru cooperare în domeniul proiectelor nucleare.
Tot la Guvern a fost semnat şi un acord pentru investiţii în centrale eoliene şi echipamente de export între Romanian Păunescu Corporation, condusă de Bobby Păunescu, şi Mingyang Wind Power Group.

A fost semnat şi memorandumul de înţelegere pentru sprijinirea companiei de telecomunicaţii Huawei Technologies în vederea înfiinţării unui centru regional la Bucureşti.

De asemenea, Regia Autonomă pentru Activităţi Nucleare (RAAN) are în plan construcţia unei unităţi de producţie a electricităţii de circa 350 milioane dolari, proiect de care sunt interesate trei companii din China.

Reprezentanţii guvernelor român şi chinez au convenit şi un program cultural pentru perioada 2013 – 2016, un acord de înfiinţare şi funcţionare a Institutului Cultural Român de la Beijing şi a Centrului Cultural Chinez de la Bucureşti şi un memorandum de înţelegere privind promovarea cooperării investiţionale.

Discuțiile de la București s-au încheiat cu promisiuni pentru o mai strânsă cooperare între China și țările din Europa Centrală și de Est, în domenii precum infrastructura rutieră și feroviară, energia, agricultura, turismul și comunicațiile.

Premierul chinez Li Keqiang a declarat că schimburile comerciale ale Chinei cu țările din regiune ar trebui dublate în următorii cinci ani.

„Trebuie să încercăm să redublăm volumul comercial bilateral. În ultimii câţiva ani, volumul schimburilor comerciale cu ţările Europei Centrale şi de Est (ECE) s-a dublat, dar cu toate acestea rămâne modest. Trebuie să facem eforturi să redublăm vomul schimburilor comerciale în următorii cinci ani. Cred că este un obiectiv realizabil”, a afirmat marţi premierul Li Keqiang, în deschiderea forumului.

În acest scop, 2014 va fi declarat anul promovării afacerilor dintre China şi ţările ECE, iar China va găzdui o serie de activităţi de promovare şi reuniuni ministeriale în domeniul comerţului.

„China nu doreşte un surplus de balanţă comercială cu ţările din ECE, dorim o echilbrare a schimburile comerciale prin importul mai mare de produs agro-alimentare de calitate, precum carne şi produse lactate, dar şi alte produse”, a spus Li Keqiang.

Acesta a dăugat că guvernul chinez esta gata să exploreze posibilităţile de a semna un acord cadru privind investiţiile industriale împreună cu ţările din regiune pentru a sprijini companiile competente în sensul investiţiilor în Europa Centrală şi de Est, precum şi ideea înfiinţării unei platforme pentru schimburi la nivelul IMM-urilor

De asemenea, China este pregătită să discute cu părţile relevante despre modalităţile de a valorifica o serie de canale de finanţare considerând că poate fi valorificată cu succes o linie specială de credit de 10 miliarde de dolari, în liniile trasate de regulamentele UE, a mai spus șeful guvernului chinez.

Și guvernele din țările vecine au plecat de la București cu promisiuni privind investiții și împrumuturi din China pentru proiectele lor. MEDIAFAX prezintă concluziile discuţiilor de la forum pentru guvernele celor mai mari economii din regiune.

UNGARIA

Guvernul ungar a anunțat mai multe succese în urma summit-ului de la București.

Ungaria, Serbia și China au convenit asupra unui proiect de 3 miliarde euro pentru modernizarea infrastructurii feroviare pe linia Budapesta – Belgrad, iar guvernul de la Budapesta a invitat compania națională de construcții feroviare din China să-și înfiinţeze sediul regional în Ungaria.

De asemenea, Ungaria vrea să devină un centru regional de turism China – Europa Centrală și de Est şi doreşte relaţii economice mai strânse cu România, făcând referire la proiectul liniei feroviare București-Budapesta.

Ungaria a atras până în prezent investiții de 2,8 miliarde de dolari din China, precizează guvernul de la Budapesta. Țara vecină va găzdui începând din 2015 un centru de logistică de 30.000 de metri pătrați care va fi tranzitat de toate produsele Huawei exportate către Europa.

De asemenea, compania chineză ZTE își va înființa în Ungaria centrul de service pentru telefoane mobile care va deservi Europa.

Guvernul ungar a mai anunţat un acord în vederea creşterii nivelului importurilor din China şi pregătirea unor noi investiţii chineze la Budapesta, apreciind că ţările europene au nevoie de acorduri de liber-schimb mai largi pentru a ieşi din criză.

De asemenea, premierii Ungariei, Sloveniei și Bulgariei au discutat în timpul summitului despre proiectul gazoductului South Stream. Ungaria și România au convenit la summit asupra organizării unei comisii economice comune, care urmeză să se întâlnească pentru prima dată în februarie, la Budapesta, având ca principal scop promovarea reciprocă a investițiilor. Ungaria mai dorește să discute planuri de construire a 26 de noi puncte de trecere a frontierei în timpul exercițiului bugetar 2014-2020 al UE.

SERBIA

Pe lângă modernizarea căii ferate Belgrad-Budapesta, guvernul sârb a anunțat că cooperarea regională și cooperarea cu China reprezintă priorități de politică externă pentru Serbia.

Serbia are deja în derulare mai multe proiecte cu China, printre care un tronson al autostrăzii Serbia-Muntenegru și construcția podului peste Dunăre Zemun – Borča.

De asemenea, sârbii au anunțat la începutul lunii noiembrie un acord cu compania chineză de stat China Machinery and Engineering Corp., care va moderniza centrala pe cărbuni de la Kostolac, a doua cea mai mare din țară, inclusiv construcția unui nou grup energetic, cu o putere instalată de 350 MW. Investiția se ridică la 1,25 miliarde dolari și va fi finanțată în principal de Export-Import Bank of China.

POLONIA

Premierul polonez Donald Tusk a afirmat, la București, după o întrevedere cu Li Keqiang, că expansiunea rapidă a economiei chineze oferă perspective largi pentru cooperare bilaterală, potrivit agenției de presă Xinhua. Astfel, Polonia va extinde cooperarea cu China în comerț, agricultură, resurse minerale și infrastructură.

China este interesată să se implice în proiectul de modernizare a infrastructurii feroviare din Polonia și să promoveze cooperarea bilaterală în energie și protecția mediului, a afirmat, la rândul său, premierul chinez.

El a precizat de asemenea că Beijingul ia în calcul creșterea importurilor de produse poloneze.

BULGARIA

Bulgaria vrea să atragă finanțare chineză pentru proiecte de infrastructură și să extindă cooperarea cu China în agricultură. Premierul bulgar Plamen Oresharski a invitat companiile chineze să investească în industria alimentelor procesate produse din materie primă autohtonă, în special în zona lactatelor şi a alimentelor pentru bebeluși.

Bulgaria și China au discutat de asemenea înființarea unei linii aeriene de transport directe între Sofia și Beijing, pentru consolidarea oportunităților în turism și afaceri.

Bulgaria speră să devină un hub pentru exportul de produse agricole către China și vizează înființarea de companii mixte pentru procesarea de hrană pentru animale și exportul de produse neperisabile către China.

De asemenea, agențiile pentru siguranță alimentară din Bulgaria și China au semnat la București un acord care ar trebui să asigure că exporturile de produse agricole către China se ridică la standardele necesare și, de asemenea, care ar putea deschide calea companiilor chineze către piața europeană.

CEHIA

Cehia a salutat de asemenea potențialul ridicat de colaborare cu China, vizând creșterea schimburilor comerciale și a investițiilor „pe baza principiului respectului reciproc și neamestecului în afaceri interne”.

CROAŢIA

Croația, cel mai nou stat membru UE, este mai rezervată în urma summit-ului de la București.

Premierul Zoran Milanovic a afirmat, la București, că Croația trebuie să fie deschisă și să înlăture barierele administrative pentru investițiile și companiile chineze, dar în ceea ce privește proiectele mari de infrastructură ar trebui să se bazeze pe atragerea de fonduri structurale europene, și nu pe împrumuturi.

„Trebuie să creăm un spațiu fără bariere administrative pentru capitalul și companiile chineze. Cu toate acestea, proiectele de infrastructură, precum linia feroviară Rijeka-Botovo, vor fi finanțate prin accesarea de fonduri europene pentru dezvoltare, deoarece acești bani sunt gratis și aici trebuie să ne concentrăm atenția”, a afirmat Milanovic.

El a mai precizat că forumul de la București a fost mai degrabă de natură politică, iar oficialii care au participat și-au afirmat sprijinul pentru cooperare, însă au avut grijă să evite suprapunerea cu structurile și obligațiile pe care statele le au faţă de Uniunea Europeană.

SLOVACIA

Premierul slovac a plecat de la București cu promisiuni de cooperare cu China în infrastructură, finanțe și inovare tehnologică. Robert Fico a declarat, potrivit Xinhua, că Slovacia va consolida cooperarea cu China în domeniul infrastructurii de transport și energie, precum și la nivelul întreprinderilor mici și mijlocii.

SLOVENIA

Premierul sloven Alenka Bratusek s-a întâlnit, în timpul summit-ului de la București, cu omologii din România, Bulgaria și Ungaria, dar și cu premierul Li Keqiang.

Slovenia vrea consolidarea dialogului și extinderea cooperării economice cu China și speră să atragă investiții din partea companiilor chineze.

De asemenea, premierul sloven a invitat companiile chineze să participe la procesul de privatizare din Slovenia și la investițiile în infrastructură feroviară și portuară.

Premierul chinez a afirmat că China sprijină companiile chineze care doresc să-și majoreze investițiile în Slovenia și să participe la proiecte de construcții, inclusiv renovarea și extinderea infrastructurii feroviare și portuare.

Atât premierul Bulgariei, cât și șeful guvernului sârb și-au exprimat dorința de a găzdui următoarea ediție a forumului China-Europa Centrală și de Est.