Fermierii reprezentanți ai Alianței pentru Agricultură și Cooperare din care fac parte patru asociații reprezentantive susțin că prețurile la cereale continuă să fie sub cele de cost. Potrivit unui calcul al acestora, pentru anul de recoltă 2023 cheltuielile pe ha pentru o tehnologie medie la principalele culturi sunt cuprinse între 5.000-6.500 lei/ha. În schimb, veniturile medii estimate la ora actuală sunt inferioare. Spre exemplu, la un randament mediu de 4.000 de kg de grâu la hectar și un preț de 0,75 lei pe kilogram, veniturile unui fermier care cultivă grâu pot ajunge la 3.000 de lei pe hectar. La porumb, venitul mediu generat de un hectar poate ajunge la 4.500 de lei, având în vedere un randament mediu de 6.000 de kg și un preț de 0,75 lei kilogramul.
Un hectar de floarea-soarelui are un randament mediu de 2.000 de kg pe hectar iar prețul unui kilogram ajunge, în medie,, la 1,5 lei, ceea ce înseamnă venituri estimate la 3.000 de lei pe hectar, în timp ce veniturile de pe un hectar de rapiță ajung undeva la 2.550 lei pe hectar, având în vedere prețul de 1,7 lei kilograml și randamentul de 1.500 kg la hectar.
Producțiile sunt estimative și adaptate la condițiile climatice ctuale. „Deși producțiile agricole pentru culturile de toamnă se anunță aproape normale, în cele mai multe părți ale țării, prețurile mici la care se comercializează recolta 2023 nu acoperă costurile investițiilor făcute. Față de anul trecut, prețurile pe piața națională sunt cu 50%, chiar 100% mai mici, în timp ce cheltuielile pentru înființarea culturilor s-au dublat”, transmite Alianța într-o adresă către Ministerul Agriculturii prin care solicită transparentizarea pieței cerealelor.
„Tendințele mondiale de majorare de preț nu se resimt național, numai cele de scădere. Vă rugăm să analizați crearea unui mecanism de compensare a pierderilor suferite de fermierii români în acest an agricol ce se apropie de final cu rezultate financiare dezastruoase”.
Totodată, fermierii solicită corectarea formulei de calculare a despăgubirilor de secetă la culturile de primăvară de anul trecut și ca sumele alocate despăgubirilor să revină la cuantumul promis fermierilor, de minim 1.000 de lei pe hectar pentru culturile calamitate integral.
Importurile din Ucraina încă afectează piața locală
Începând cu 2 mai, importurile de grâu și meslin, porumb, semințe de rapiță sau de rapiță sălbatică, chiar sfărâmate, semințe de floarea-soarelui întregi sau sfărâmate din Ucraina în România, Bulgaria, Polonia, Ungaria și Slovacia au fost interzise însă chiar și așa, spun fermerii, marfa ucraineană tot ajunge în România.
” Noua practică este de a se aduce marfa din Ucraina în Republica Moldova, iar de acolo, aceasta pleacă către Port Constanța ca marfă proveniență Moldova doar în documente. Subliniem în acest context că toate camioanele supraîncărcate care vin din Ucraina ne distrug infrastructura. Numărul camioanelor încărcate cu produse primare procesate a crescut și sunt necesare contingente pentru toate statele membre pentru a ține situația sub control și pentru a nu duce la distrugerea industriilor din țările din Europa de Est. Faptul că intră în țară camioane cu supratonaj (umplute la ras) nu poate fi imputat nimănui decât autorităților române.
Este impetuos necesar să solicitați controale ISCTR la fiecare punct vamal și în port, obligativitatea ca marfa să intre cântărită în țara, încadrându-se în tonajul maxim permis de lege, respectiv maximum 25 tone pe camion, fără nici o depășire trebuie să se aplice pentru toate originile. Dacă nu se iau măsuri, va exista un blocaj total în campania care a început. Toate drumurile pe unde circulă camioane sunt distruse, în mare parte din cauza supratonajului și a calității proaste folosite la realizarea drumurilor în România”.
Totodată, fermierii atrag atenția că, în plină campanie de recoltare, accesul cerealelor românești în portul Constanța nu este posibil pentru producția românească. „Atragem atenția că, la acest moment, în portul Constanța este o prioritizare a produselor agricole din Ucraina în detrimentul celor din România și o degringoladă greu de imaginat. Autoritatea Portuară Constanța și celelalte autorități ale statului par inexistente. Insistăm ca, împreună cu Autoritatea Portuară, să fie găsite soluții pentru crearea unor coridoare logistice prin care să fie separate transporturile de marfă românească de alte transporturi prin care se tranzitează produse agricole, în special cereale din Ucraina. Fără o intervenție urgentă, blocajul din portul Constanța va fi total”.
Nu în ultimul rând, asociația fermierilor solicită extinderea actualul produs pentru creditare APIA de 3 ori subvenția pentru toți beneficiarii APIA și modificarea programului Investalim.
Prețul laptelui, mult prea volatil
Crescătorii de vaci de lapte se confruntă cu o volatilitate a prețurilor, fără a exista un preț de referință la nivel național pentru valorificarea către procesare.
„Acest aspect nu doar că nedreptățește producătorul român – care nu are nicio predictibilitate a business-ului, dar face și imposibilă elaborarea unor politici agricole sustenabile pentru acest sector. Considerăm, astfel, că operaționalizarea Observatorului laptelui, împreună cu introducerea unui preț de referință pentru litru de lapte, pot oferi un cadrul legal corect pentru activitatea fermelor de vaci din România.”