„În ţara noastră, PIB-ul pe cap de locuitor este cu 23% sub media europeană, conform ultimelor date Eurostat. La noi, ponderea preţului unui pachet de ţigarete în venitul mediu zilnic disponibil este de 20%, aproape cât ponderea din Irlanda, unde sunt cele mai scumpe ţigări şi mai mare decât cea din Franţa, aceste două ţări înregistrând cele mai mari accize la ţigarete”, se menţionează în comunicatul JTI citat de scrie Agerpres.
În Germania, procentul este mult sub cel din România – 9,3%, Polonia – 12,3%, Ungaria 17,7%. Altfel spus, cu venitul zilnic disponibil, se pot cumpăra în România aproape 5 pachete de ţigări, în Germania – aproape 11 pachete, în Italia – 10, în Spania – 9, iar în Luxemburg peste 20.
„Ne exprimăm profunda îngrijorare cu privire la intenţiile de a creşte acciza la ţigarete în condiţiile în care actuala coaliţie a adoptat în luna iulie a anului trecut un calendar pe cinci ani pentru toate produsele din tutun. Calendarele erau menite să consolideze veniturile bugetare şi să confere predictibilitate atât acestui sector economic deosebit de important pentru economia României, cât şi bugetului ţării”, declară Gilda Lazăr, Director Corporate Affairs & Communications, JTI.
Cea mai recentă creştere a accizei a fost efectuată abia acum patru luni, la 1 aprilie, în conformitate cu Calendarul adoptat în iulie 2022, care a consemnat prima creştere în luna august a anului trecut. Într-un singur an, acciza la ţigarete a crescut cu 62 de lei, de la 565 la 626 lei, o creştere de 11%. O nouă creştere ar fi a treia într-un singur an!
Conform sursei citate, România a atins nivelul minim de 90 euro/mia de ţigarete, prevăzut prin Directiva UE 64/2011 în anul 2015, cu trei ani înainte de termenul prevăzut de actul normativ european.
În prezent, nivelul accizei minime la ţigarete în România este unul dintre cele mai ridicate în Europa Centrală şi de Est -126,5 euro, în timp ce în Bulgaria este 95 de euro, Ungaria – 98 euro, Polonia -107 euro, cu diferenţe semnificative faţă de ţările vecine non-UE: în Serbia, acciza minimă este 75 euro, iar în Moldova 48 euro. Doar Cehia înregistrează un nivel mai ridicat (140 euro) şi Slovenia uşor peste nivelul accizei minime din România (131 euro).
„Reamintim că, în ianuarie 2010, contrabanda a ajuns la 36,2%, după trei creşteri într-un an, excesive şi neplanificate. Deşi calculele autorităţilor de atunci estimau o creştere a veniturilor bugetare, în fapt s-a produs o gaură la buget de peste un miliard de euro. Sperăm ca noul guvern să nu repete această greşeală, mai ales acum, când se înregistrează o uşoară scădere a pieţei negre, după majorările consecutive ale contrabandei înregistrate din noiembrie 2022 până în martie 2023”, a adăugat Gilda Lazăr.
Potrivit JTI, piaţa tutunului este inelastică, iar când taxele cresc brusc şi fără corelare cu veniturile, fumătorii se orientează spre variantele mai ieftine, de contrabandă.
„Exemplul Franţei este concludent. După mărirea abruptă a accizelor, piaţa neagră din Hexagon a ajuns la 32% în 2022. Spre deosebire însă de Franţa, România are de apărat peste 2.000 de km de frontieră externă a UE, iar la graniţă avem război. Creşterea crimei organizate reprezintă un pericol real la adresa siguranţei naţionale, mai ales în contextul discuţiilor referitoare la Schengen. Rutele folosite pentru contrabanda cu ţigarete pot fi utilizate şi pentru traficul ilegal cu migranţi sau arme. În 2010, contrabanda a devenit subiect prioritar pe agenda CSAT, fiind în prezent inclusă în Strategia Naţională de Apărare a Ţării.”, se menţionează în comunicat.