Străinii cu vize Schengen ar putea sta în România fără viză 90 de zile în şase luni – proiect

În proiect se menţionează că adoptarea actului este necesară dat fiind că actualul context impune adoptarea stringentă a tuturor măsurilor adecvate, menite să asigure premise pentru creşterea economică a României, având în vedere potenţialul turistic, investiţional, al mediului de afaceri, al celui universitar şi ştiinţific din România, care pot fi valorificate în plan economic prin atragerea turiştilor, investitorilor, oamenilor de afaceri, cercetătorilor şi studenţilor străini, şi anticipând efectele benefice pe termen lung, în multiple domenii, ale facilitării regimului călătoriilor străinilor în România, în considerarea faptului că acestea constituie situaţii extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată.

Proiectul prevede că străinii aflaţi în posesia unor vize uniforme, valabile pentru două sau multiple intrări, a unor vize de lungă şedere sau a unor permise de şedere eliberate de state Schengen, pot intra şi rămâne pe teritoriul României, pentru o perioadă ce nu poate depăşi 90 de zile în orice interval de 180 de zile, fără obligativitatea obţinerii unei vize de intrare, dacă: anterior intrării pe teritoriul României, au călătorit în Spatiul Schengen în baza aceloraşi vize uniforme sau vize de lungă şedere eliberate de state Schengen; durata şederii pe teritoriul României nu depăşeşte dreptul de şedere înscris în vizele uniforme şi în vizele de lungă şedere eliberate de state Schengen; la data părăsirii teritoriului României, vizele uniforme, vizele de lungă şedere şi celelalte permise de şedere eliberate de state Schengen sunt încă valabile din punct de vedere al perioadei de valabilitate, al dreptului de şedere şi al numărului de intrări.

De asemenea, proiectul prevede că pentru prelungirea dreptului de şedere temporară pe teritoriul României, persoanele trebuie să îndeplinească condiţia prealabilă de obţinere a unei vize de lungă şedere

În nota de fundamentare a proiectului se arată că în prezent OUG 194/2002 privind regimul străinilor în România prevede anumite facilităţi pentru străinii titulari ai unor permise de şedere pe termen lung eliberate de statele membre ale Uniunii Europene, în principal în sensul exonerării acestora de obligativitatea deţinerii unor vize de scurtă şedere în România. De asemenea, în conformitate cu prevederile unei Decizii CE, vizele uniforme, vizele de lungă şedere şi permisele de şedere (altele decât cele pe termen lung), eliberate de statele membre ale Acordului Schengen, sunt echivalate de către România cu viza naţională de tranzit.

„La nivel bilateral, numeroase state terţe în raport cu Uniunea Europeană, ai căror cetăţeni sunt supuşi obligativităţii vizelor de intrare în spaţiul comunitar, au solicitat însă acordarea unor facilităţi suplimentare faţă de cele existente în favoarea propriilor resortisanţi, cu precădere pentru oamenii de afaceri care nu sunt în posesia unor permise de şedere pe termen lung în state membre ale Uniunii Europene. Solicitări similare au fost formulate şi direct de către corporaţii şi alţi investitori străini, dar şi din rândul mediului de afaceri din România. Acelaşi interes se înregistrează în industria turismului din ţara noastră, din partea partenerilor de profil din state terţe, dar şi la nivel academic/ştiinţific, pentru stimularea schimburilor universitare şi a celor de experienţă în domeniul cercetării ştiinţifice. Principala facilitate solicitată vizează echivalarea cu vizele naţionale române de scurtă şedere a anumitor documente eliberate de statele Schengen: vizele uniforme, vizele de lungă şedere şi celelalte permise de şedere”, se arată în nota de fundamentare.

De asemenea, se precizează că în practică, numeroşi investitori şi turişti străini care se află în posesia unor vize uniforme Schengen valabile, deşi manifestă interes pentru deplasarea în România, preferă să călătorească în aceleaşi scopuri în Spatiul Schengen, pentru a evita procedura de acordare a vizei de intrare în România din raţiuni legate de economie de timp şi resurse financiare şi logistice, pe care le presupun deplasarea la un oficiu consular român şi formalitatile propriu-zise de solicitare a vizei.

Evaluările realizate indică faptul că o eventuală măsură de acordare a facilităţii anterior specificate ar contribui substanţial la creşterea atractivităţii României ca destinaţie investiţională, turistică şi academică, cu efecte benefice imediate în plan economic, se arată ân nota de fundamentare

„Intensificarea călătoriilor de afaceri, turistice, pentru cercetare şi schimburi universitare în România ar contribui indirect la o creştere economică şi la nivelul altor domenii decât cele de resort (precum transporturile, serviciile etc.). Prin introducerea unor condiţionari specifice (utilizarea în prealabil a vizelor uniforme în Spatiul Schengen şi, implicit, verificarea condiţiilor de intrare şi a autenticităţii/valabilităţii vizelor de către autorităţile de control competente la frontierele Schengen) se diminuează considerabil eventualele riscuri migratorii şi de securitate atrase de afluxul suplimentar de străini către România”, se arată în document.

Se preconizează că prezenta modificare legislativă va atrage o diminuare nesemnificativă a cererilor de viză depuse la misiunile diplomatice şi oficiile consulare române din străinătate, pâna la aderarea la Spaţiul Schengen, precum şi o creştere a afluxului de străini proveniti din state terţe faţă de Uniunea Europeană, care călătoresc în România, în principal în interes de afaceri sau turistic.