Prima economie germană a prezentat un document de 64 de pagini care se vrea „o busolă” în relaţiile cu Beijingul, acoperind chestiuni de la politica climatică şi până la cea privind drepturile omului.
„Obiectivul nostru nu este de a ne decupla (de Beijing). Dar vrem să reducem dependenţele critice pe viitor”, a postat pe Twitter cancelarul german Olaf Scholz.
Acest document, afirmă el, „reacţionează la o Chină care s-a schimbat şi care se arată mai ofensivă”.
„Pentru noi China este şi rămâne un partener, un concurent şi un rival sistemic”, a mai spus cancelarul german.
Acest document urmează după prima strategie de securitate naţională a Germaniei, publicată la jumătatea lui iunie. Rolul său este înainte de toate de a avertiza companiile germane împotriva unei prea mari dependenţe faţă de gigantul asiatic.
„Suntem realişti, dar nu naivi”, a avertizat ministrul afacerilor externe Annalena Baerbock, prezentând marile linii ale acestei strategii, prilej cu care a alternat avertismentele şi apelurile la cooperare.
„Rivalitatea sistemică cu China nu înseamnă că nu putem să cooperăm. Dimpotrivă (…)”, notează documentul.
„Nu va fi posibil să depăşim criza climatică fără China”, a apreciat Berlinul.
Totuşi, Guvernul german „este preocupat de eforturile depuse de China pentru a influenţa ordinea internaţională în sensul intereselor sistemului său cu un partid unic şi, făcând acest lucru, pentru a relativiza fundamentele ordinii bazate pe reguli, precum statutul drepturilor omului”.
„Ea pune deliberat puterea sa economică în slujba obiectivelor sale politice”, susţine Berlinul.
Această nouă strategie germană intervine într-un context general de îngrijorări crescânde în Europa faţă de China şi de tensiuni între Washington şi Beijing.
Criza COVID-19 din 2020 a scos la iveală fragilităţile lanţurilor de aprovizionare europene, victime ale închiderii frontierelor în China, în timp ce războiul din Ucraina a arătat riscul unei dependenţe de Rusia pentru furnizarea de gaz.
Ameninţările chineze asupra Taiwanului, acuzaţiile de persecuţii împotriva uigurilor, lipsa unei condamnări de către Xi Jinping a invaziei Ucrainei au alimentat de asemenea neîncrederea.
Totuşi, marile companii germane, de la grupul industrial Siemens la cel din domeniul chimic BASF, trecând prin constructorii de automobile, nu se pot lipsi de această piaţă uriaşă de peste 1,4 miliarde de locuitori, unde continuă să investească masiv.
Publicarea strategiei germane privind China a fost întârziată mai multe luni din cauza tensiunilor din cadrul coaliţiei guvernamentale, notează AFP.
Partidul ecologist al şefei diplomaţiei germane Annalena Baerbock pleda în favoarea unei atitudini mai dure decât cea care era pe placul social-democraţilor cancelarului Olaf Scholz şi liberalilor din guvern.
Aceste dezacorduri au ieşit la iveală atunci când Olaf Sholz a susţinut vânzarea către o companie publică chineză a unei participaţii minoritare la un terminal în portul Hamburg, în pofida obiecţiilor Verzilor.
Capacitatea „de a ajunge la un compromis” este „forţa democraţiilor” în raport cu autocraţiile, a subliniat Annalena Baerbock referitor la documentul final negociat de partidele din coaliţie.
În strategia prezentată joi, Berlinul avertizează de asemenea în privinţa creşterii activităţilor de spionaj îndreptate împotriva Germaniei, în special în domeniul cibernetic.
„Ne opunem cu hotărâre oricărui spionaj analog şi digital şi activităţilor de sabotaj organizate de serviciile chineze sau de grupuri statele (controlate de Beijing – n.r.) împotriva Germaniei”, menţionează documentul.