Iranul a fost zguduit de luni de zile de manifestaţii fără precedent declanşate de decesul în septembrie 2022 a unei tinere iranience de origine kurdă Mahsa Amini, arestată de poliţia moravurilor pentru pretinsa încălcare a regulilor vestimentare foarte stricte impuse de republica islamică.
După aceste manifestaţii, unii oameni politici iranieni au avansat ideea unei relaxări a acestor reguli şi ipoteza – niciodată confirmată – a unei dizolvări a poliţiei moravurilor.
Cu toate acestea, din aprilie şi în timp ce manifestaţiile au scăzut în intensitate, autorităţile iraniene au lansat o nouă campanie de represiune având ca obiect vestimentaţia femeilor, denunţă Amnesty.
„Autorităţile din Iran şi-au intensificat considerabil represiunea împotriva femeilor şi a fetelor iraniene care sfidează legislaţia degradantă care le obligă să poarte vălul islamic”, afirmă Amnesty într-un raport.
După revoluţia islamică din 1979, femeile trebuie obligatoriu să-şi acopere capul şi corpul până sub genunchi. Dar de la manifestaţii încoace, în semn de protest, multe dintre ele încalcă aceste reguli şi nu-şi mai acoperă capul.
La jumătatea lunii iulie, poliţia iraniană a anunţat restabilirea patrulelor cu maşini şi pe jos pentru a impune portul obligatoriu al vălului în toată ţara. Femeile care încalcă aceste reguli riscă sancţiuni severe.
Potrivit Amnesty, care citează cifre atribuite purtătorului de cuvânt al poliţiei iraniene, între 15 aprilie şi 14 iunie, au fost trimise „aproape un milion de SMS conţinând mesaje de avertizare la adresa unor femei fotografiate fără văl în maşinile lor”; „133.174 SMS ordonând imobilizarea (temporară) a vehiculului”, în timp ce 2.000 de maşini au fost „confiscate”, iar 4.000 de „recidiviste” au fost „deferite justiţiei”.
Organizaţia afirmă că sute de întreprinderi au fost închise pentru că nu au aplicat legile privind obligativitatea purtării vălului, iar femeilor li s-a refuzat accesul la sistemul educaţional, la serviciile bancare şi la transportul public.
„Poliţia moravurilor s-a întors în Iran”, a deplâns Agnes Callamard, secretar general al Amnesty International, represiunea fiind „întărită de tehnologiile de supraveghere în masă care sunt capabile să dezvăluie identitatea femeilor care nu poartă văl în maşinile lor sau în locurile în care circulă pe jos”.
„Comunitatea internaţională nu trebuie să se mulţumească doar să observe fără să spună nimic, în timp ce autorităţile iraniene îşi intensifică opresiunea asupra femeilor şi fetelor”, pledează ea.