România reintră în Top 50 al celor mai inovatoare ţări, dar e depășită de aproape toate ţările din regiune

Danemarca, Irlanda și Elveția sunt cele mai competitive economii din lume, potrivit clasamentului IMD World Competitiveness Ranking (WCR) 2023. Danemarca își păstrează poziția de lider al clasamentului, Irlanda urcă brusc de pe locul șapte pe locul doi, iar Elveția coboară un loc pe locul trei.

International Institute for Management Development (IMD) din Elveția evaluează 64 de economii pe baza a peste 300 de indicatori din patru mari categorii: performanță economică, eficiență guvernamentală, eficiență în afaceri și infrastructură. Indicatorii sunt o combinație de date concrete, care reprezintă două treimi din clasamentul final, și rezultate ale sondajelor, care reprezintă cealaltă treime din rezultate.

Clasamentul acoperă o mare parte din Europa, precum și America de Nord, și câteva state din America de Sud, Asia și, mai ales, Africa, cu doar două economii africane evaluate în acest an. Ca și în anii precedenți, Europa domină clasamentul competitivității, cu economii europene în primele 10 locuri, inclusiv toate cele trei locuri de top.

În timp ce Asia are, de asemenea, trei economii în top 10, cele mai mari economii ale sale, China, India, Japonia și Coreea de Sud, sunt absente în mod notabil. În schimb, Singapore, Taiwan și Hong Kong au obținut cele mai mari scoruri din regiune.

„Fragmentarea politică este un rezultat al COVID-19 și al războiului din Ucraina, iar un rezultat major este că tot mai multe țări – Singapore, Arabia Saudită și India, de exemplu – își urmăresc propriile interese. Cu presiuni inflaționiste în scădere și piețe bursiere nesigure, suntem acum în măsură să vedem câștigători și învinși într-un context în care mai multe crize se suprapun”, a declarat profesorul Arturo Bris, directorul CMI.

Dintre statele din Europa Centrală şi de Est, cel mai bine clasată este Cehia (locul 18 – salt de pe locul 30 în 2022), urmată de Polonia (locul 43) și Ungaria (locul 46).

În ultimii cinci ani, România nu a reușit să urce mai mult de locul 48 (în 2021 și 2023), iar cea mai slabă clasare a avut-o în 2020 și 2022 – pe locul 51.

La ediția din acest an a clasamentului, România se află între Turcia (47) și Grecia (49). Singurele țări din regiune pe care România le depășește sunt Slovacia (53) și Bulgaria (57).

Ce ne trage în jos și unde obținem performanță

Topul a fost realizat prin evaluarea capacității de inovare unei economii prin 336 de criterii principale, organizate în patru categorii: performanță economică, eficiență guvernamentală, eficiența mediului de business și infrastructură (nu doar de transport, ci și de tehnologie, științifică, healthcare, educație și impact asupra mediului).

România a obținut cel mai bun scor pentru eficiență guvernamentală (locul 46), urmată de eficiența companiilor (locul 49), infrastructură (locul 50) și performanța economică (locul 51).

Provocările identificate în 2023 pentru țara noastră includ:

• Măsuri economice și sociale pentru creșterea rezilienței noastre economice la criza provocată de războiul din Ucraina.
• Reforme și investiții în domenii de specializare inteligentă, cercetare, dezvoltare și inovare.
• Măsuri economice și sociale pentru stoparea creșterii ratei inflației și pentru a genera noi capacități de producție și locuri de muncă stabile și de calitate.
• Acordarea de sprijin care să permită companiilor să continue să investească pentru îmbunătățirea competitivității lor.
• Îmbunătățirea sistemelor de sănătate și de educație pentru a răspunde provocărilor societății românești.

Cu aceste performanțe, guvernul Ciolacu vrea să desființeze institutele de cercetare/institutelor autonome care nu ar fi relevante în actualul context socioeconomic (ex. INCD Turism, Institut de cercetare în domeniul muncii și protecției sociale, Institutul Levantului), potrivit unei liste finale cu măsuri avute în vedere.

Potrivit datelor oficiale, în România sunt circa 550 de institute de cercetare, din care 249 în sectorul public și 301 în mediul privat. Numărul lor s-a înjumătățit în ultimii zece ani, când existau peste 1.100 de institute de cercetare.

Academia Română a transmis, miercuri, în contextul în care Guvernului intenționează să opereze reduceri de personal şi de cheltuieli inclusiv în domeniul cercetării ştiinţifice, că riscă să provoace „o criză fără precedent şi fără ieşire” în acest sector, cu efecte macroeconomice şi sociale „grave” pe termen scurt, mediu şi lung.

Potrivit instituției, numărul cercetătorilor la nivel naţional este „foarte redus” în raport cu nevoile de dezvoltare a ţării. România se situează pe un loc „ruşinos” între ţările Uniunii Europene cu cel mai mic număr de cercetători la 1.000 de persoane ocupate, de cinci ori mai mic decât media UE – 2,00 cercetători în România faţă de 9,52 cercetători ca medie europeană.

„Creşterea competitivităţii internaţionale a cercetării româneşti necesită predictibilitatea finanţării, creşterea fondurilor alocate, stabilitatea locului de muncă şi, obligatoriu, asigurarea infrastructurii de cercetare. Aceste premise creează cadrul dezvoltării unor programe comune de cercetare, cu participarea cercetătorilor din ţară şi din diaspora, şi creşterea vizibilităţii cercetării româneşti în lume”, a transmis Academia.

Pe de altă parte, potrivit ministrului Finanţelor, Marcel Boloş, comasarea cu minimum 20% a numărului de institute de cercetare şi instituţii, entităţi care sunt în subordinea Guvernului, va avea la bază drept criteriu fundamental cât sunt de utile pentru ceea ce înseamnă sectorul public şi care este utilitatea serviciilor pe care le asigură.

IMD este o instituție academică independentă cu rădăcini elvețiene și acoperire globală, fondată în urmă cu 75 de ani de lideri de afaceri pentru lideri de afaceri.