„Experţii de la AIEA au colectat eşantioane în această săptămână din apele pregătite pentru prima deversare”, a explicat într-uncomunicat această agenţie din cadrul ONU, care monitorizează operaţiunea.
„Analiza desfăşurată independent la faţa locului a confirmat” că concentraţia substanţei radioactive tritiu se situează „cu mult sub limita operaţională de 1.500 becquereli (Bq) per litru”, a precizat aceeaşi sursă.
Acest nivel este el însuşi de 40 de ori mai mic decât standardul naţional japonez pentru apa cu tritiu, aliniat la standardul internaţional (60.000 Bq/litru), şi, de asemenea, este de şapte ori mai mic decât plafonul stabilit de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) pentru apa potabilă (10.000 Bq/litru).
AIEA a autorizat în luna iulie 2023 acest proiect, considerând că el este conform cu „normele internaţionale de siguranţă” şi că va avea un impact radiologic „neglijabil asupra populaţiei şi a mediului”.
Deşi este vorba despre o practică frecventă în industria nucleară din lumea întreagă, proiectul a stârnit îngrijorări în rândul pescarilor japonezi şi o opoziţie fermă din partea autorităţilor de la Beijing, care şi-au înăsprit imediat restricţiile comerciale în raport cu Japonia.
Încercând să risipească temerile, AIEA a trimis la faţa locului o echipă de experţi pentru a se asigura că „procesul este realizat într-o manieră sigură şi transparentă”, a declarat directorul general al agenţiei, Rafael Grossi, citat în acelaşi comunicat.
În total, Japonia prevede să deverseze până în 2050 peste 1,3 milioane de metri cubi de ape reziduale stocate până în prezent în perimetrul centralei nucleare Fukushima Daiichi, provenite din apă de ploaie, apă subterană şi apa injectată pentru a răci miezul reactoarelor intrate în fuziune după tsunamiul din martie 2011, care a devastat coasta nord-estică a ţării.