Interviu Marcel Ciolacu pentru FT: România va susține coridorul de export din Ucraina, în ciuda atacurilor rusești, traficul pe Dunăre se va dubla. Va cere UE ca în calculul deficitului bugetar să nu intre cheltuielile cu războiul

Principalele idei care reies din interviul acordat Financial Times:

• România va dubla capacitatea rutei de transport pe Dunăre pentru a ajuta Ucraina să exporte cât mai mult posibil.
• Vor fi lucrări de dragare a Dunării, o extindere a capacității porturilor și o reorganizare a traficului naval în zona Dunării maritime care vor permite creșterea fluxului de nave.
• România va deschide mai multe puncte de trecere a frontierei rutiere și își va îmbunătăți infrastructura feroviară în gările de la granița cu Ucraina.
• Dependența României față de resursele energetice rusești este zero.
• În ciuda deficitului bugetar peste cel convenit, UE nu va reduce finanțarea României.
• În discuțiile de a Bruxelles, România va încerca să obțină un acord al UE pentru a contabiliza cheltuielile legate de război în afara calculelor de deficit

Articolul din Financial Times:

România va dubla capacitatea principalului său port la Marea Neagră și a rutelor de transport pe Dunăre în termen de două luni pentru a ajuta Ucraina să își transporte cerealele în afara razei de acțiune a Rusiei, potrivit premierului Marcel Ciolacu. El a declarat pentru Financial Times că planul va fi pus în aplicare indiferent de atacurile rusești asupra porturilor ucrainene de pe cealaltă parte a Dunării, care sunt la granița cu România.

„Ucraina va avea aproximativ 40 de milioane de tone de cereale pentru export în 2023”, a declarat Ciolacu. „Pentru a facilita exportul lor, am mărit capacitatea atât în portul Constanța, cât și pe căile de acces către portul Constanța pentru a face acest lucru posibil. Ne-am mobilizat cât de bine am putut”.

Angajamentul României de a stimula coridorul de transport maritim prin dragarea Dunării și extinderea infrastructurii porturilor vine după ce Rusia a renunțat la un acord care permitea cerealelor ucrainene să ajungă pe piețele globale prin Marea Neagră. De asemenea, Moscova a amenințat navele comerciale care părăsesc porturile ucrainene, ceea ce a determinat redirecționarea exporturilor prin Dunăre.

„Ne-am învățat bine lecțiile despre Rusia”, a declarat Ciolacu. „Suntem la zero dependență față de energia sau resursele rusești. Sprijinul nostru pentru Ucraina este necondiționat”.

În primul său interviu acordat presei internaționale de când a devenit prim-ministru, în iunie, Ciolacu a declarat că Bucureștiul nu se va lăsa intimidat de Moscova și și-a exprimat încrederea că apartenența țării sale la NATO va descuraja Rusia de la orice ostilitate directă.

„Nu există niciun risc de securitate pentru România în acest moment”, a spus el.

Capacitatea crescută a portului Constanța de la Marea Neagră și a altor rute va permite dublarea exporturilor de cereale ucrainene, la 4 milioane de tone pe lună, a spus el. „Investițiile sunt în curs de desfășurare pe canalul Sulina”, a adăugat el, referindu-se la principala rută maritimă de mare adâncime a României prin delta Dunării.

În ciuda atacurilor repetate ale Rusiei asupra silozurilor de cereale ale Ucrainei din porturile Izmail și Reni de-a lungul Dunării, el a spus că există „soluții” – de exemplu, permițând navelor să tranziteze zona pe timp de noapte începând cu luna octombrie și crescând traficul de marfă la un minim de 14 nave pe zi. Dublarea dimensiunii barjelor, de asemenea, „înseamnă că Ucraina nu va trebui să folosească atât de mult depozitele de cereale”, a spus el.

Surse din industria navală au declarat pentru FT că planul este fezabil.

De asemenea, România va deschide mai multe puncte de trecere a frontierei rutiere și își va îmbunătăți infrastructura feroviară în gările de la granița cu Ucraina pentru a accelera transferul de mărfuri, a adăugat Ciolacu.

‘Ne-am învățat bine lecțiile despre Rusia’, a declarat Ciolacu, premierul României

România a fost rezervată în ceea ce privește asistența militară acordată Kievului, dar Ciolacu a declarat că partenerii săi știau că Bucureștiul oferă mult mai mult decât ajutor umanitar și sprijin logistic. Țara este, de asemenea, implicată în pregătirea piloților ucraineni pentru a pilota o flotă tot mai mare de avioane de luptă F-16 donate de membrii NATO și așteaptă documentele necesare care să autorizeze începerea pregătirii lor.

„Mă aștept să semnez protocoalele [pentru piloți] în următoarele zile, acesta este ultimul obstacol rămas”, a declarat el. „Logistica este în vigoare, în ceea ce ne privește”.

Creșterea cheltuielilor militare și de infrastructură legate de războiul din Ucraina are un impact asupra bugetului țării, a spus el. Banca Centrală a României a estimat că deficitul bugetar va sări la 7,5% din produsul intern brut în acest an, cu mult peste ținta de 4,4%, și de la 6,2% în 2022.

Ciolacu se va întâlni cu oficiali UE la Bruxelles în această săptămână pentru a discuta măsuri de limitare a deficitului. El a declarat că „în niciun caz” UE nu va reduce finanțarea României pentru a forța mai multă austeritate la București.

„Am fost nevoiți să reorganizăm bugetul pentru a ajuta transporturile din Ucraina”, a spus Ciolacu, adăugând că va încerca să obțină un acord al UE pentru a contabiliza elementele legate de război în afara calculelor de deficit. „Acestea au fost cheltuieli neprevăzute … așa că vom avea nevoie de o derogare de la codul fiscal.”

Războiul Rusiei din Ucraina a prezentat, de asemenea, riscuri de securitate pentru aliatul apropiat al României, Republica Moldova, a cărei cerere de aderare la UE Bucureștiul o susține din toată inima, a spus Ciolacu. „Moldova este de departe cel mai vulnerabil stat din Europa”.

Omologul său ungar, Viktor Orbán, și-a folosit dreptul de veto în UE și NATO pentru a bloca diverse cereri de aderare, în încercarea de a forța Bruxelles-ul să deblocheze fondurile UE înghețate, a mai spus Ciolacu.

„[Maghiarii] speculează cu acest lucru”, a spus el, adăugând că este greșit să se politizeze astfel de chestiuni strategice. „Există un război între un dictator și lumea liberă … unul pe care Europa nu își poate permite să îl piardă”, a mai spus Ciolacu.