„Acesta din «marţea neagră» ar fi fost un motiv serios de dizolvare a unui Parlament care prin acţiunea lui generează deservicii uriaşe României. Şi aici nu trebuie să mai argumentez, pentru că am văzut reacţia Comisiei Europene şi a aliaţilor noştri. România, dacă ar intra în vigoare modificările la Codul penal şi Legea amnistiei şi graţierii, ar ieşi din criteriile de la Copenhaga, care sunt criteriile politice, ceea ce ar fi extrem de grav. Pentru aşa ceva, un Parlament ar trebui dizolvat”, a spus şeful statului.
Şeful statului a arătat că speră că Parlamentul nu va adopta aceste modificări la Codul Penal şi nici Legea amnistierii.
„Eu sper că Parlamentul a realizat ce au făcut şi se vor opri”, a mai spus şeful statului.
Preşedintele a explicat că sancţiunile pe care România le riscă, în cazul încălcării criteriilor de la Copenhaga, sunt suspendarea dreptului de vot în Comisia Europeană, Consiliul European şi probabil şi în Parlamentul European.
„Investiţiile ar veni foarte rapid la zero, România devenind necredibilă”, a adăugat Traian Băsescu, adăugând că „s-ar merge şi la suspendarea fondurilor europene”.
„Ar fi o situaţie dramatică”, a conchis şeful statului.
Conform Constituţiei, dizolvarea Parlamentului se poate face doar în cazul refuzului de a învesti două Guverne.
Potrivit articolului 89 din legea fundamentală, „după consultarea preşedinţilor celor două Camere şi a liderilor grupurilor parlamentare, Preşedintele României poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură”.
„În cursul unui an, Parlamentul poate fi dizolvat o singură dată. Parlamentul nu poate fi dizolvat în ultimele 6 luni ale mandatului Preşedintelui României şi nici în timpul stării de mobilizare, de război, de asediu sau de urgenţă”, mai prevede Constituţia.