Taxarea companiilor cu 1% din cifra de afaceri ar aduce la buget 1,24 de miliarde de euro – analiză Patronatul Concordia. Care sunt cele mai afectate companii

1.092 de companii ar putea fi taxate, printre care și companiile de stat, aflate pe pierdere de ani buni, cum sunt TAROM, CFR Călători și CFR Marfă, arată o analiză  realizată de Patronatului Concordia, intrată în posesia Economica.net.

1,24 de miliarde de euro sau 6,18 miliarde de lei este suma pe care statul ar obține-o prin introducerea taxei de 1% pe cifra de afaceri și 632 de milioane de euro dacă se aplică ultimul scenariu, cel în care taxarea se face în funcție de pragurile de rentabilitate, potrivit analizei citate.

Analiza Concordia arată că cele peste 1.000 de companii care s-ar încadra pentru taxarea suplimentară au plătit anul trecut impozite pe profit în valoare de peste 2,58 de miliarde de euro.

„În baza cifrelor din 2022, din 1092 companii incluse în analiza Concordia, 756 ar fi fost eligibile pentru noul sistem fiscal, deoarece impozitul pe profit plătit anul trecut nu depășește 1% din cifra de afaceri înregistrată, iar 335 companii ar plăti în continuare 16% pe profit”, se mai arată în analiza citată.

Pe lângă cele 12,9 miliarde de lei din impozitul de 16% pe profit încasat de stat în 2022, implementarea taxei de minimum 1% din cifra de afaceri, adică aplicarea primei variante de taxare, face ca cele 756 de companii eligibile să genereze încasări de 9,1 miliarde, iar încasările de la cele 335 companii care plătesc în continuare impozit pe profit ar fi de aproape 10 miliarde de lei.

„În total, 19,06 miliarde de lei, comparat cu cei 12,88 de miliarde de lei colectați în 2022. Pe aceste date, statul ar aduce la buget 6,18 miliarde de lei, circa 1,23 de miliarde de euro în plus dacă ar introduce măsura”, se arată în analiza Concordia.

O nouă variantă a draftului de OUG referitoare la măsurile fiscale, prezentată de Economica.net săptămâna trecută, arată că impozitul va fi plătit de toate companiile cu cifră de afaceri de peste 50 de milioane de euro în situația în care impozitul pe profit de 16% este mai mic decât impozitul pe cifra de afaceri. Și au fost introduse praguri de diferențiere: 0,5% dacă rentabilitatea companiei a fost de sub 3% și de 1% dacă rata de rentabilitate a fost de peste 3%.

În acest scenariu, în care sunt taxate și 28 de instituții de credit, statul încasează 632 de milioane de euro, arată analiza Concordia.

• Citește și EXCLUSIV Taxa suplimentară pe care Statul vrea să o pună în cârca băncilor va aduce 1 miliard de euro. Reversul medaliei: Ar trebuie schimbate toate regulile fiscale și financiare

Un scenariu comparativ realizat de Patronat arată că în cazul a două companii cu cifra de afaceri similară, de 150 de milioane de euro, diferența va fi generată de profit. Compania cu profit mai mic, se va încadra în criteriile stabilite de taxa minimă de 1% pe cifra de afaceri și este astfel  „sancționat”. La un profit net de 5 milioane de euro, compania va plăti un impozit pe profit de 800.000 de euro și o taxa de 1% de 1,5 milioane de euro. Adică un plus de 700.000 de euro.

În schimb, o companie cu aceeași cifră de afaceri, de 150 de milioane de euro, dar care are un profit net de 9,4 milioane de euro, va plăti impozitul de 16% pe profit, și nu taxa pe cifra de afaceri, care este în acest caz mai mică.

• Citește și Cum arată, cine și cum plătește viitorul impozit pe cifra de afaceri pentru companii și bănci. PROIECT

Din ce sectoare fac parte companiile afectate

• 117 companii din sectorul energiei și al combustibililor, cu o cifră de afaceri totală de 38,14 miliarde euro;
• 76 de companii sunt din sectorul automotive, cu o cifră de afaceri totală de 21,2 miliarde de euro;
• 68 de companii din sectorul tutunului, cu o cifră de afaceri totală de 37 de miliarde de euro;
• 46 de companii din sectorul farmaceutic, cu o cifră de afaceri totală de 9,6 miliarde de euro;
• 43 de companii din sectorul construcțiilor, cu o cifră de afaceri totală de 5,17 miliarde de euro.

Vor fi afectate și companiile care merg pe pierdere.

„În 2022 au fost în această situație 96 de companii, cu pierderi totale de peste 7,46 de miliarde de lei. În 2021, acum doi ani, cea mai mare pierdere a fost înregistrată de compania de stat Societatea Complexul Energetic Oltenia S.A., respectiv 1,5 miliarde de lei. Din cele 7 miliarde de pierderi din 2021, 3,3 miliarde sunt înregistrate de companii fie de stat, fie cu capital majoritar de stat.

Anul trecut, dintre companiile de stat, cea mai mare pierdere a înregistrat-o Compania Municipală Termoenergetica București, cu pierderi de 427 de milioane de lei. Taxarea cifrei de afaceri ar intensifica pierderile acestor companii și ar duce, în unele cazuri, inclusiv la deteriorarea calității serviciilor publice. Toate aceste date arată că impactul se răsfrânge asupra unei serii de companii care joacă un rol cheie în economia românească”, se mai arată în analiză.

Cele mai afectate companiile sunt cele care desfășoară activități de comerț modern cu amănuntul/cu ridicata, urmate de cele producătoare, cel puțin o treime dintre companiile afectate fiind implicate în activități de producție.

Efectele implementării taxării minime cu 1%

• Creșterea prețurilor. Companiile vor transfera inevitabil costurile către consumator;
• Descurajarea marilor proiecte de investiții private, inovarea și investițiile în tehnologie;
• Descurajarea reinvestirii profitului și creșterea capacității de producție;
• România ar fi mai puțin atractivă pentru investițiile străine din cauza nivelului ridicat de taxare a companiilor și a forței de muncă;
• Restructurarea activității companiilor, care poate rezulta în disponibilizări, scăderea salariilor și a competitivității;
• Taxa va diminua capacitatea de export și va afecta balanța comercială a României, care a înregistrat un deficit de 34 miliarde de euro, în anul 2022 și va ajuta companiile din alte state, care exportă direct în România.

Patronatul consideră că această măsură este prociclică și discriminatorie, care ar putea duce nu doar la contracția Produsului Intern Brut (PIB), ci și la apariția unor practici de evitare, precum transferul sau relocarea unei părți din cifra de afaceri către entități din același grup.

Patronatul vede ca soluții adecvate pentru rezolvarea problemei colectării scăzute digitalizarea ANAF, modernizarea Inspecției Muncii și creșterea capacității de colectare de TVA,

„Creșterea cheltuielilor bugetare, care nu sunt susținute de o reformă în zona administrației fiscale, de eficientizarea procesului de digitalizare fiscală și de creșterea gradului de colectare a veniturilor bugetare și conformării fiscale a contribuabililor, contribuie, în fapt, la transferarea presiunii bugetare și a poverii către mediul privat”, se mai arată în analiza citată.