Doar 37% din companiile din România investesc în măsuri de eficiență energetică, în timp ce media la nivel european sare de 47%. Sub 4% din totalul creditelor acordate de băncile din România sunt „credite verzi”, adică finanțări acordate companiilor care investesc în domeniul energiei verzi sau vor să devină mai eficiente din punct de vedere energetic.
Și totuși, viitorul nu poate fi decât verde, iar acesta nu mai este doar un slogan, ci o certitudine transpusă inclusiv în legislația Uniunii Europene și în acte normative adoptate de țările membre. Nu face excepție România și nu face excepție domeniul financiar, în care transformarea pare chiar mai vizibilă și mai rapidă decât în alte zone.
Pentru companiile din România, acest segment nou de finanțare reprezintă o mare oportunitate. La fel și pentru bănci, apreciază Iuliana Tiba, director în cadrul BRD Societe Generale. Banca controlată de grupul francez Societe Generale a fondat Climate Change Summit, cel mai mare eveniment de profil din Europa de Sud Est, aflat anul acest la a doua ediție. Summit-ul, organizat de Social Innovation Solutions ,va avea loc în perioda 19-20 octombrie, la București, iar înscrierea este gratuită și se poate face la adresa climatechange-summit.org.
” Scopul acestui eveniment este să faciliteze schimbul de idei și crearea în comun de soluții pentru tranziția verde. De aceea am și invitat multe nume importante din România și din lume, specialiști, cercetători, profesori universitari, membri ai unor think-tank-uri care se ocupă de tranziția verde, autorități publice.”, spun reprezentanții BRD.
În continuare, un interviu cu directorul BRD ,Iuliana Tiba, despre activitatea băncii în domeniul finanțelor verzi, inclusiv despre felul în care trebuie să acționeze o companie și chiar persoanele fizice pentru a putea obține un credit verde. Banca și-a propus ca, până în 2025, să acorde finanțări de cel puțin 1 miliard de euro pe acest segment.
În mare, cum arată portretul robot al unei companiei ideale pentru a contracta un credit verde?
Iuliana Tiba: Profilul unei companii ideale pentru o finanțare verde este acela al unei companii responsabile, care a încorporat în strategia sa de business, pe lângă aspectele ce țin de context, piață, eficiență, și aspecte de grijă față de mediu și comunitățile în care operează. Cu alte cuvinte, pe lângă performanța financiară, să ia în calcul și aspecte sociale, climatice și de guvernanță. O companie care să fi realizat o analiză a diferitelor scenarii de dezvoltare pe termen mediu și lung, impactate de riscuri de dezastre naturale sau modificări pe termen lung ale indicilor climatici, precum și a schimbărilor rezultate în urma introducerii unor măsuri legislative care să descurajeze consumul de produse și servicii cu amprentă ecologică ridicată sau mari consumatoare de resurse naturale sau pur și simplu din deciziile diferite de consum ale indivizilor. O companie care să fi asumat și comunicat public angajamente aliniate cu obiective de dezvoltare durabilă și cu neutralitatea climatică prevazută în acordul de la Paris și care să dea dovadă de transparență cu privire la progresul înregistrat pe aceasta linie. Pare un profil ideal, dar este totuși un profil pe care îl întâlnim din ce în ce mai mult și în România, și nu numai la nivelul marilor corporații internaționale, dar și la nivelul antreprenoriatului local.
În cazul persoanelor fizice, ce destinație trebuie să aiba un credit pentru a fi catalogat drept credit verde? Dar în cazul companiilor?
Până la un punct există similitudini în ceea ce privește obiectul finanțărilor verzi vizând segmentele de clienți persoane fizice și companii, de pildă: credite pentru echipamente de eficientizare energetică, despre care am amintit anterior, soluții de mobilitate curată (mașini electrice sau hibride) sau unitati locative in clădiri verzi. Companiile pot beneficia de o extindere a gamei finanțărilor care pot fi accesate și pentru alte destinații, precum cele de tipul valorificării eficiente a resurselor materiale, a celor de economie circulară, de tratare și gestionare a resurselor de apă, tot mai limitate ca urmare a schimbărilor climatice sau chiar de valorificare și gestionare a deșeurilor, pentru a enumera câteva dintre acestea. Dacă ar fi să ne raportăm la categoriile de activități considerate în măsură să contribuie la atenuarea sau diminuarea efectelor schimbărilor climatice, așa cum sunt reflectate în clasificatorul activităților ecologice care este taxonomia Uniunii Europene, practic am putea identifica un număr de aproximativ 159 de activități și, implicit, tot atâtea destinații pentru finanțarea verde.
Există și “depozite verzi”? Dacă da, ce avantaje prezintă ele comparativ cu depozitele bancare clasice și ce fel de persoane fizice sau companii le pot deschide și în ce scopuri?
Există depozite verzi pe alte piețe. Acestea sunt produse reglementate (caracteristicile lor sunt desemnate prin lege) și sunt în principiu defiscalizate. Acționarul majoritar al BRD, Societe Generale, oferă un astfel de produs în Franța.
Cât de deschise sunt companiile din România, comparativ cu cele din afara țării, la investiții în zonele verzi cum ar fi eficientizarea energetică?
Eficiența energetică poate contribui într-o măsură semnificativă la reducerea emisiilor cu efect de seră și aduce beneficii de natura creșterii competitivității. Potrivit unui studiu realizat de BEI în anul 2020, aproximativ 37% dintre companiile din România investeau în măsuri de eficiență energetică, comparativ cu un nivel de 47% în Europa, indicând un diferențial semnificativ, dar și oportunități de investiții. Observațiile noastre recente, bazate pe interacțiunea cu clienții și în contextul crizei energetice pe care o traversăm, indică o creștere sporită a interesului pentru măsurile de eficientizare energetică, în special pentru accesarea de finanțări, atât la nivelul companiilor, cât și la cel al persoanelor fizice, pentru instalarea unor echipamente performante din punct de vedere energetic în termeni de consum, și nu în ultimul rând pentru izolarea termică a clădirilor. De altfel, potențialul cel mai ridicat pentru economiile de energie la nivelul UE și implicit și în România se află în clădiri. Peste 40% din consumul final de energie este reprezentat de încălzirea, răcirea și utilizarea aparaturii electrocasnice, iar 75% din acesta se înregistrează în sectorul rezidențial. Prin urmare, măsurile de eficiență energetică pot reprezenta oportunități importante de finanțare verde, venite din zona mediului privat cat si public.
În prezent, în portofoliul de credite acordate de BRD companiilor, care este ponderea finanțărilor “verzi”? Care este procentul creditelor verzi în volumul de împrumuturi acordate în ultimii doi ani? Dar în cazul persoanelor fizice?
Finanțările verzi la nivelul întregului sistem financiar bancar din România încă înregistrează o pondere scăzuta în totalul finanțărilor acordate companiilor sau entităților publice, de circa 1% din totalul expunerilor și de 4% din valoarea creditelor acordate, în perioada aprilie-mai 2023, potrivit datelor BNR. Dinamica acestora indică o ușoară tendință de creștere față de anii anteriori. La nivelul BRD, creditele verzi, în accepțiunea largă a acestui tip de finanțare, reprezintă circa 2 % din totalul creditelor acordate în 2022. Dinamica acestui indicator este influențată de o multitudine de factori, totuși nivelul relativ scăzut al acestui grad de accesare a creditelor verzi, indică un potențial semnificativ de dezvoltare. Valorificarea acestei oportunități suntem conștienți că poate fi realizată doar printr-o promovare mai susținută și printr-o strategie de schimbare de optică de business, la care noi, ca finanțatori, avem un rol important de jucat, acela de inițiatori ai schimbării.
Cât de dificil este să găsești în Romania companii care să îndeplinească criteriile de încadrare în categoria “verde”?
Atingerea obiectivelor de dezvoltare durabilă, într-un scenariu de tranziție ordonată și context de crize multiple, reclamă măsuri de atenuare sau mitigare a schimbărilor climatice, de o amploare care să meargă dincolo de „business as usual” și, implicit, o creștere mult accelerată a volumului finanțărilor verzi. În același timp, diversele inițiative reglementare urmăresc asigurarea integrității dezvoltării pieței finanțărilor verzi și evitarea riscului de dezinformare ecologică, rezultând în criterii de eligibilitate de ordin cantitativ aliniate cu scenarii științifice și astfel, o nevoie sporită de recurs la consultanță. În aceste condiții, identificarea proiectelor care ar putea să îndeplinească aceste criterii devine una destul de anevoioasă. Doar cu titlu exemplificativ, raportându-mă la experiența noastră recentă, calificarea unui credit destinat unei dezvoltări imobiliare a presupus ca nivelul de eficiență energetică să fie unul cu cel puțin 10% mai performant decât cerințele reglementare în materia construcțiilor cu eficiență energetică aproape zero, aplicabil astăzi și angajarea unui consultant care să ne sprijine în verificarea îndeplinirii acestor criterii și asigurării dezvoltării proiectului înlăuntrul acestora. Dar numărul și amploarea proiectelor de acest tip sunt în continuare relativ reduse. În România nu există o cerință expresă din partea reglementatorului cu privire la finanțarea sustenabilă; acest indicator este urmărit în vederea stabilirii unei eventuale corelații între creșterea gradului de intermediere financiară și finanțarea verde.
BRD Groupe Société Générale este, alături de Social Innovation Solutions inițiator și partener fondator al Climate Change Summit, eveniment care a ajuns la a doua ediție și aduce laolaltă oameni cu putere de decizie în zona politica, economică, financiară și de inovație. Ce v-ați propus să realizați cu acest proiect? Care sunt cele mai importante teme de discuție ale ediției din acest an a Summitului și ce nume importante vor vedea spectatorii pe scenă?
Cea de-a doua ediție a Climate Change Summit se desfășoară sub semnătura ”Solutions for the future. In progress”, care transmite ideea de muncă în plină desfășurare, care se face în echipă. Scopul acestui eveniment este să faciliteze schimbul de idei și crearea în comun de soluții pentru tranziția verde. De aceea am și invitat multe nume importante din România și din lume, specialiști, cercetători, profesori universitari, membri ai unor think-tank-uri care se ocupă de tranziția verde, autorități publice.
Principala misiune a acestui eveniment, așa cum l-am gândit, este aceea de a sprijini conștientizarea, la nivelul diferitelor grupuri din societate, a necesității de a reuși tranziția sustenabilă. Este un proces teribil de greu și complex, cu implicații în toate zonele, pornind de la legislație până la educație, știință și tehnologie. Rolul acestui eveniment este de a-i aduce pe toți cei care pot contribui în jurul aceleiași mese de discuție. Nu dorim să ne poziționăm ca profesori sau îndrumători în materie, ci să facilităm schimbul de idei, viziuni și opinii între oameni care învață unii de la ceilalți într-un proces incluziv și agil.