Peste 1,6 milioane de români vor plăti pentru cutremurul din Turcia sau inundațiile din Grecia. Obligați să își cumpere asigurare, cei cu credite ipotecare vor suferi cel mai mult

Evenimente precum cutremurul din Turcia sau inundațiile din Grecia (ca să ne referim doar la țări în care românii călătoresc des) pun presiuni majore pe costurile asigurărilor, cu atât mai mult cu cât în Europa avem de-a face, după multă vreme, și cu un război. Deși are „avantajul” celei mai slabe piețe din Europa (deci expuneri mici în caz de evenimente majore), România nu poate să nu fie afectată de evoluțiile internaționale. Simplu, spus, cei 1,6 milioane de români care își asigură anual casele, precum și toți cei care o vor face de acum înainte vor plăti mai mult pentru asigurările lor. Printre ei și oameni care nici măcar nu au opțiune, fiind obligați de banca unde au credit ipotecar să încheie asigurarea de locuință. Încă nu e clar cât de mari vor fi scumpirile, însă este cert că acestea vor exista.

Citește și: Legătura dintre România și cutremurul din Turcia

Mai grea va fi și viața PAID, organismul care emite polițele obligatorii de asigurare împotriva dezastrelor, care teoretic ar trebui cumpărate de toți proprietarii de locuințe din țară, dar practic sunt achiziționate de circa 1,8-1,9 milioane de oameni anual. Este posibil ca abia anul acesta numărul să treacă de pragul de 2 milioane. Oricum, este vorba de sub 20% din totalul locuințelor, procent care plasează România pe ultimul loc din Europa din acest punct de vedere. Suntem, deci, cei mai expuși europeni în caz de cutremur sau inundație, iar viitoarele scumpiri ale asigurărilor nu ajută deloc din acest punct de vedere.

Ce este reasigurarea, elementul de care depinde tot sistemul, și de ce va fi tot mai greu de găsit. 

Tot sistemul de asigurare a locuințelor și, în general, a proprietăților (asigurări property) depinde, în final, de reasigurare. Reasigurarea reprezintă „asigurarea asigurătorilor”. Firmele de asigurare încasează prima de la client, dar rețin doar o mică parte din riscurile aferente, având în vedere că altfel ar trebui să constituie rezerve uriașe pentru a putea garanta eventualele daune. Cea mai mare parte a riscurilor potențiale (în special cele de natură catastrofală), deci responsabilitatea de achita cea mai mare parte din daune, este transferată către firme de reasigurare. Pentru acest serviciu, firmele de reasigurare încasează o primă, pe același principiu ca în cazul relației client-asigurător. Problema este nu doar că această primă este din ce în ce mai mare ci chiar că unii dintre reasigurători, de dimensiuni deloc neglijabile,  consideră atât de mari riscurile încât s-au retras total de pe piață, ceea ce, pe termen lung, ar putea duce inclusiv la ieșirea din piață a unor firme de asigurare.  Deocamdată, însă, e cert că, fiind jucători mai puțini, costul reasigurării va fi din ce în ce mai mare.

” Mai multe companii de reasigurare au decis să iasă de pe piața  asigurărilor de catastrofă din cauza evoluțiilor din ultimii ani, când daunele au fost constant mai mari decât media, dar și din cauza capacității limitate de retrocesiune (nr: retrocesiunea este procesul prin carea un reasigurător cedează la rândul său riscuri către alți reasigurători). Pe de altă parte, celelalte companii din domeniu își cresc expunerea așteptând o majorare a prețurilor ca urmare a scăderii concurenței…”, notează analiștii Fitch Ratings.

În același timp, cotațiile bondurilor legate de riscurile de catastrofă au crescut substanțial chiar în ultimele luni.

” Piața obligațiunilor legate de riscurile catastrofale s-a modificat masiv. Randamentele oferite în acest moment sunt mult mai mari chiar decât în perioada 2012-2017, de 7% în iulie 2023, față de doar 3% în 2017″, scriu specialiștii Swiss Re Institute. Randament mai mare, înseamnă costuri mai mari pentru cei care plasează riscurile și, pe circuit, prime mai mari pentru cei care își asigură locuințele.

De ce este România specială? PAID a fost desemnat de lege în centrul sistemului de asigurare a locuințelor. 

Situația din România este una mai specială decât în alte țări. De fapt suntem unicat european.  Aceasta se întâmplă pentru că, prin lege, pe principalul palier de risc catastrofal, firmele de asigurare care vând polițe property se reasigură automat la o entitate care, la rândul ei, activează pe piață. Este vorba despre PAID.

Citește și: Ești printre cei 1,8 milioane de români care s-au asigurat la cutremur? Nu primești despăgubiri, decât dacă îndeplinești aceste condiții. Toate clauzele mai puțin cunoscute

Potrivit legii, nicio asigurare facultativă nu poate fi emisă fără ca solicitantul să dețină o asigurare obligatorie a locuinței, vândută de PAID. PAID acoperă strict riscurile de cutremur, inundație și alunecări de teren și doar în limita a 20.000 de euro. Tot legea spune că, în aceste limite, toate daunele asigurate, deci și cele care intră pe polițele facultative, intră în sarcina PAID.

Așadar, pentru daune de până în 20.000 de euro provocate de cutremur, inundație sau alunecare de teren nu va plăti asigurătorul unde aveți polița facultativă (care poate acoperi întreaga valoare a locuinței), firma de asigurare este asigurată la rândul ei de PAID. Palierul respectiv este și cel cu probabilitatea cea mai mare de a înregistra daune. În aceste condiții, soliditatea întregului sistem, deci capacitatea firmelor de asigurare de aplăti daune păgubiților, depinde de PAID.

Pool-ul, pe de altă parte, „băltește” încă de la înființare în ceea ce privește Primele Brute Subscrise (PBS) și numărul de polițe vândute. De altfel, în timp PAID și-a schimbat și obiectivul principal de la acela de a crește acoperirea prin asigurare la unul mult mai nuanțat, dar și mai vag,  care vizează educația financiară, conștientizarea populației sau promovarea asigurărilor de locuință.

Fiind limitat și de lege, care nu îi permite să modifice primele, riscurile sau suma asigurată, PAID a reușit, totuși, să achiziționeze programe de reasigurare acoperitoare, care s-au învârtit constant în jur a 1 miliard de euro cumulat, cu diverse paliere separate pentru cutremur și pentru inundații. Condițiile de reasigurare nu au fost mult diferite de la an la an, până anul trecut. În 2022, nu doar că primele cedate în reasigurare au ajuns la un maxim istoric, dar PAID a crescut și reținerea proprie, adică nivelul până la care plătește daunele din resursele proprii, iar aceste schimbări se datorează înăspririi condițiilor de piață. În 2023, aceste condiții sunt semnificativ mai dificile.

În 2022, PAID a fost nevoită să crească reținerea , adică partea din daune pe care o va achita din fonduri proprii, după cum arată rapoartele societății.  ” Față de perioada similară a anului trecut riscul de subscriere a crescut semnificativ ca urmare a creșterii SCR NatCat (cerința de capital pentru catastrofe naturale), generat de creșterea reținerii de la 8 milioane de euro la 11 milioane de euro pentru cutremur, respectiv de la 6 milioane de euro la 9 milioane de euro pentru inundații.”, arată sursa citată.

De asemenea, costul reasigurării, adică partea din prime cedată către reasigurător a crescut și ea în ultimii ani, deși acoperirea a rămas similară, acesta fiind un alt semnal că piața este din ce în ce mai dificilă. Conform datelor oficiale, dacă în 2020, PAID a cedat 63 de milioane de lei dintr-un total de 164 de milioane de lei din Prime Brute Subscrise, adică circa 38%, în 2022 suma a ajuns la 80 de milioane de lei (record istoric), din PBS de 177 milioane de lei, adică peste 45%.

Având în vedere și că mai mulți acționari ai PAID sunt societăți în faliment (Astra, Carpatica, Euroins, City Insurance, Certasig), o creștere a costului cu reasigurarea peste un nivelul la care sumele rămase nu ar mai permite funcționarea societății ar crea o problemă serioasă, întrucât ar fi nevoie de aport de capital de la acționarii rămași.

Pe termen mediu și lung, în ipoteza în care condițiile de piață continuă să se înrăutățească și fără ca PAID să atragă acționari noi, există riscul ca funcționarea entității să fie afectată.

Până acum, PAID a înregistrat daune nesemnificative, plățile nedepășind 3-4 milioane de lei pe an, însă soliditatea PAID se va vedea mai ales în cazul unui eveniment major, aceasta fiind principala sa funcție. Rezervele societății se ridică la aproximativ 136 de milioane de lei, o sumă mică tocmai pentru că daunele au fost mici. Principala acoperire cine din reasigurare.

” La 31.12.2022 dauna maximă probabilă pentru riscul de cutremur, calculată conform cerințelor Solvabilitate II, înregistra valoarea de 598,7 milioane de euro iar programul de reasigurare avea o acoperire de 1 miliard de euro, fiind aliniat profilului de risc a Societății. Dauna maximă probabilă pentru riscul de cutremur, aliniată la profilul de risc al Societății este de 987, 3 milioane de euro. Până în prezent nu au existat evenimente care să depășească reținerea și să genereze recuperări din reasigurare.”, arată ultimul raport de solvabilitate.