„Tot aud că lucrurile nu s-au schimbat, că e rău, că e mai rău decât pe vremea comunismului şi aşa mai departe. Iar eu simt nevoia aici să spun acest lucru, că avem în ultimele decenii o evoluţie a economiei româneşti absolut spectaculoasă. În anul acesta vom avea un PIB de 1.600 de miliarde de lei, ceea ce este foarte, foarte mult. Decalajele de bunăstare au fost diminuate. Eram undeva pe la 43% din media Uniunii Europene când am intrat în UE şi am ajuns acum la 77%, la egalitate cu Portugalia şi Ungaria şi aproape de Polonia, care este la 79% (…) România a pornit de pe poziţia penultima şi am ajuns cu 77%, undeva înspre mijlocul ţărilor fost comuniste care au intrat în Uniunea Europeană. Dacă asta este partea bună, avem reversul medaliei, care se numeşte deficite gemene. Avem deficitul bugetar şi deficitul de cont curent, care reprezintă o problemă majoră pentru stabilitatea macrofinanciară. Nu vom avea stabilitate macrofinanciară dacă aceste două probleme nu sunt rezolvate”, a spus Rădulescu, la o conferinţă organizată de BNR.
El a subliniat că deficitul public a scăzut la un moment dat, în 2013 – 2014, până la un nivel foarte rezonabil şi atunci a scăzut şi cel extern, cele două fiind ca nişte vase comunicante.
„A scăzut deficitul public, a scăzut deficitul extern. După 2013 – 2014 încoace, s-a vărsat oala de lapte şi am ajuns în situaţia ca astăzi să ne luptăm ca singura ţară cu deficit excesiv în Uniunea Europeană. Şi, nicio surpriză, deficitul de cont curent este foarte, foarte mare, pentru că cele două sunt legate foarte strâns”, a punctat Eugen Rădulescu.
Acesta a semnalat însă că sistemul bancar o duce „mai mult decât onorabil”, fiind în „zona verde” cu cei opt indicatori calculaţi de EBA (European Banking Authority).
„Există un număr de opt indicatori pe care EBA îi calculează. În acest moment, suntem cu toţi indicatorii în zona verde, mai bine decât media Uniunii Europene, care nu este în zona verde cu toţi indicatorii. Deci, suntem în cel mai bun grup cu toţi cei opt indicatori şi este prima oară din perioada de implementare a tabloului de monitorizare. De asta eu am spus şi o spun de fiecare dată: sistemul bancar este o parte a soluţiei, nu o parte a problemei în momentul de faţă”, a punctat oficialul BNR.
Pe de altă parte, el a precizat că stabilitatea financiară este şi la un nivel macroprudenţial şi la nivel microprudenţial, cel mai important fiind obiectivul final.
„În timp ce la nivel macroprudenţial obiectivul final este evitarea costurilor economice ale instabilităţii financiare, la nivel microprudenţial obiectivul final este protecţia consumatorului, atât ca investitor, cât şi ca deponent, pentru că, dacă pică o bancă, acţionarul plăteşte. Avem un mix care cuprinde politica macroprudenţială, politica fiscală, politica microprudenţială, politica monetară şi politica concurenţială, toate cele cinci interacţionând pentru asigurarea funcţionării bune a economiei naţionale”, a spus Rădulescu.