INTERVIU. Eduard Dumitrașcu, Asociația Română pentru Smart City: ”Nu se pot face proiecte strategice, dacă rămânem ancorați în paradigma proiectelor pe hârtie”. Ce înseamnă oraș ”smart” în 2023

Asociația Română pentru Smart City a fost înființată în 2016 și numără peste 300 de membri și parteneri. Primul proiect a fost la Alba Iulia, iar până în prezent, au fost implementate peste 1.000 inițiative. Un alt proiect, în colaborare cu Aquaserv Târgu Mureș, a fost realizat pentru detectarea pierderilor de apă în rețelele orașului. Monitorizarea prin aplicația smart a confirmat aceste scurgeri, care, odată remediate, au prevenit pierderi de 100.000 mc apă/an, și a dus la economii de aproximativ 120.000 de euro pe an.

Rep: Ce înseamnă conceptul de ”smart city” în 2023 și din ce motiv orașele au nevoie să devină smart? Ce tendințe vedeți în ceea ce privește dezvoltarea comunităților Smart City?

Conceptul de „smart city” din 2023 reflectă evoluția rapidă a tehnologiei și a nevoilor societății. De la simpla digitalizare din anii ’90, am ajuns la integrarea avansată a tehnologiei în anii 2000, exploatarea Internetului Lucrurilor/Internet of Things și a inteligenței artificiale în anii 2010, și adaptarea la schimbările climatice și provocările globale în anii 2020. Cu integrarea Realității Augmentate, blockchain și a altor tehnologii emergente, orașele au început să promoveze participarea civică activă. Pandemia COVID-19 a accelerat acest parcurs și a evidențiat nevoia de adaptare rapidă.

Motivul principal pentru această tranziție? Creșterea urbană și presiunea demografică necesită o gestionare mai eficientă. Schimbările climatice solicită abordări sustenabile și reziliente. Eficiența economică se află în centrul atenției, cu orașele căutând să optimizeze costurile. Însă, poate cel mai important motiv este așteptarea cetățenilor: aceștia doresc servicii mai bune, rapide și transparente, iar tehnologia „smart city” este cheia pentru a satisface aceste evoluții.

În ceea ce privește tendințele actuale în dezvoltarea comunităților Smart City, se remarcă o tranziție către orașe care valorizează participarea civică și transparența, cu tehnologii inovatoare, precum inteligența artificială și blockchain, integrându-se la fiecare pas. Sustenabilitatea și reziliența au devenit prioritare, având în vedere schimbările climatice și evenimentele neprevăzute. De asemenea, investițiile în mobilitate urbană inteligentă și infrastructura ecologică sunt esențiale, în timp ce securitatea și confidențialitatea datelor rămân în centrul atenției într-o lume tot mai digitalizată și interconectată.

Cum apreciați nivelul de avans în ceea ce privește tranziția către conceptul de Smart City în România? Ce orașe sunt cele mai avansate/au cele mai multe proiecte?

Tranziția României către conceptul de Smart City a înregistrat progrese remarcabile în ultimii ani, cu mai multe orașe proactive în adoptarea tehnologiilor inovatoare. Orașe precum Cluj-Napoca, Iași și parțial București se disting în mod special, având numeroase proiecte și inițiative care le plasează în avangarda acestei evoluții. 

Există orașe care înțeleg parcursul și își caută povestea de succes. Acesta este un model de dezvoltare asumat. Spre exemplu Buzău, care pune accent pe economia circulară, Brașov, care își dorește să ajungă reper în ceea ce privește mediul, sau Suceava, intrată în proiectul orașelor sustenabile. Totuși, este esențial ca toate orașele să continue investițiile și adaptarea la nevoile cetățenilor într-o lume în continuă schimbare.

Cum vedeți integrarea serviciilor publice digitale în viața de zi cu zi a cetățenilor într-un context Smart City și luând în considerare locul României în clasamentul DESI? Ce avantaje și provocări implică acest aspect?

În contextul unui Smart City, integrarea serviciilor publice digitale transformă radical modul în care cetățenii interacționează cu administrația și beneficiază de serviciile publice. Având în vedere poziția României în clasamentul DESI, deși țara a făcut pași semnificativi în digitalizare, esențial ar fi să îmbunătățim competențele digitale. Dacă însă ne uităm la progresele realizate de la înființarea ADR-ului (Autoritatea pentru Digitalizarea României), acum vorbim de cloud guvernamental, de un cadru legislativ mult mai apropiat de evoluția orașelor inteligente și, drept urmare, putem să considerăm că suntem în direcția corectă.  

Avantajele sunt multiple: eficiență crescută, timp redus pentru procese birocratice și un acces mai facil la informații. Totodată, această tranziție vine și cu provocări, cum ar fi necesitatea educării populației în utilizarea noilor tehnologii și asigurarea securității datelor într-o eră digitală.

În contextul Planului Național de Redresare și Reziliență, cum evaluați proiectele de digitalizare din sistemul public românesc? Are Guvernul capacitatea de a le implementa la standarde internaționale având în vedere experiențele anterioare, cum ar fi Cloud-ul Guvernamental, cardul de Sănătate, proiectul e-Guvernare, etc?

Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) reflectă un angajament ferm al României pentru accelerarea digitalizării în sistemul public. Evaluând proiectele propuse în contextul experiențelor anterioare, cum ar fi Cloud-ul Guvernamental sau cardul de Sănătate, este clar că există o înțelegere mai bună a importanței digitalizării. Totuși, implementarea lor la standarde internaționale va depinde de adaptarea rapidă a administrației, colaborarea inter-instituțională și abilitatea de a învăța din provocările anterioare. Iar, aici, provocările sunt date mai degrabă de factorul uman, de implicare și de capacitatea de înțelegere a faptului că acum se construiește pentru viitor.

Cum pot aceste proiecte să contribuie la dezvoltarea Smart City în țara noastră?

Aceste proiecte pot avea un impact profund asupra dezvoltării Smart City în România. Prin creșterea eficienței și transparenței în serviciile publice, orașele vor putea răspunde mai rapid și mai adecvat nevoilor cetățenilor. Digitalizarea poate transforma urbanismul, transportul și gestionarea resurselor, punând orașe din România pe harta orașelor inteligente la nivel global. Toate acestea pot da o șansă României de a deveni hub regional pentru Smart city, așa cum am susținut încă din 2017, însă este esențial ca aceia care le implementează să înțeleagă că nu se pot face proiecte strategice, dacă rămânem ancorați în paradigma proiectelor pe hârtie. Avem bani, avem resurse, avem oameni pregătiți, dacă avem și dorința de a avansa și de a respecta procedurile, rămâne de văzut. 

Cum ar trebui să fie pregătiți tinerii pentru a contribui la dezvoltarea Smart City în viitor? Ce competențe și abilități considerați că sunt esențiale în acest context?

Pentru a se lansa cu încredere în aventura construcției orașelor viitorului, tinerii au nevoie de o combinație energică de cunoștințe tehnice și umaniste. Sigur, este minunat să știi programare, să înțelegi AI sau analiza datelor, dar la fel de valoroasă este și pasiunea. Este deosebit de important să privim tehnologia nu doar ca pe un instrument, ci ca pe o modalitate de a face viața mai bună pentru toată lumea. În plus, un spirit inovator și curiozitatea sunt aur pur. Tinerii care pun întrebări, care sunt dornici să afle „de ce?” sau „cum ar putea fi altfel?” vor fi cei care vor da tonul în transformările urbanistice.

Colaborarea este, de asemenea, cheia. Orașele inteligente sunt, la urma urmei, despre oameni. Așa că, abilitatea de a lucra împreună, de a asculta și de a împărtăși idei va fi la fel de importantă ca orice cod sau algoritm. Pe scurt, tinerii de astăzi au tot ce le trebuie: energia, inteligența și tehnologia. Adăugând la acestea pasiunea și colaborarea, sunt convins că viitorul orașelor noastre poate fi în mâini foarte bune!

Cum vedeți impactul tehnologiei 5G în abordarea proiectelor pentru smart cities?

Tehnologia 5G are potențialul de a fi catalizatorul unei schimbări semnificative în dezvoltarea și funcționarea orașelor inteligente. Cu o viteză de conectivitate mult îmbunătățită, latență redusă și capacitate crescută de a gestiona mai multe dispozitive simultan, 5G deschide ușa către o multitudine de aplicații noi.

Prin 5G, orașele vor fi capabile să implementeze soluții de monitorizare în timp real pentru trafic, poluare sau consumul de resurse. Sistemele de transport pot deveni mai eficiente, reducând astfel aglomerația și emisiile de carbon. În domeniul sănătății, 5G ar putea facilita telediagnosticarea rapidă și intervențiile medicale la distanță, crescând accesul la servicii medicale de calitate.

Totuși, odată cu toate aceste posibilități vine și responsabilitatea. Implementarea 5G în orașele inteligente va necesita investiții semnificative, atât în infrastructură, cât și în securitate. Va fi esențial să ne asigurăm că rețelele sunt protejate împotriva atacurilor cibernetice și că datele cetățenilor sunt tratate cu respectul și confidențialitatea cuvenite.

Desigur, 5G poate fi coloana vertebrală a orașelor inteligente ale viitorului, deschizând noi orizonturi pentru modul în care trăim, lucrăm și ne conectăm. Cu planificare adecvată și o abordare prudentă, orașele pot folosi această tehnologie pentru a crea medii urbane mai verzi, mai eficiente și mai prietenoase pentru locuitorii lor.

Câte proiecte smart city au fost implementate la nivel național de când s-a înființat asociația? Care sunt cele mai reprezentative? Câte proiecte aveți în derulare în 2023?

Toate cele peste 1.000 de proiecte și inițiative sunt implementate de când există Asociația Română Pentru Smart City. Primul proiect, pilot de altfel, a debutat în 2016, la Alba-Iulia, și l-am prins în toate etapele sale, de la inițiativă la proiect finalizat și testat. Suntem încă la început, dar dacă ar fi să privim puțin în urmă au fost salturi fantastice. Să nu uităm că în 2016 nici nu ne închipuiam că vom putea scăpa de dosarul cu șină, iar azi vorbim despre ROeID care asigură identitatea digitală a tuturor cetățenilor României, facilitându-le autentificarea în toate platformele digitale pe care statul român le administrează, dar și conectarea la alte platforme digitale guvernamentale din întreaga Uniune Europeană.

Am remarcat o schimbare semnificativă, respectiv preluarea rolului de către autoritățile locale. Așa am ajuns la o stație de metrou realizată de o primărie, un aeroport realizat de un consiliu județean și alte astfel de proiecte. Important este să mișcăm lucrurile înainte și să nu ne temem de eșec, ci să le privim ca pe lecții învățate. 

La nivelul Asociației Române Pentru Smart City, ne bucurăm să fim catalizatorul unor proiecte de anvergură, dar observăm cu bucurie că în sfârșit este apreciată la un nivel extins expertiza asigurată atât de experții tehnici, cât și de partenerii de tehnologie. 

Unul dintre obiectivele comunităților Smart City este să îmbunătățească calitatea vieții locuitorilor. Care sunt exemplele de proiecte care au avut un impact semnificativ în acest sens și cum se măsoară efectele acestora?

Cred că aici este punctul nevralgic al orașelor inteligente. Să nu uităm nicio secundă cine este beneficiarul real al soluțiilor adoptate: cetățeanul. Să nu uităm că un oraș are nevoie de planificare, de o strategie, care să fie potrivită pentru nevoile locuitorilor, dacă ne dorim un grad de adopție cât mai mare. 

Proiectele sunt diferite, în funcție de beneficiarii acestuia. Spre exemplu, unul dintre membrii ARSC, Klarwin, în colaborare cu Aquaserv Târgu Mureș, a realizat un proiect pentru detectarea pierderilor de apă în rețelele orașului, utilizând tehnologie germană. Prin montarea a 20 de senzori pe o rețea de 4,5 km, s-au identificat șase scurgeri ascunse. Monitorizarea prin aplicația smart a confirmat aceste scurgeri, care, odată remediate, au prevenit pierderi de 100.000 mc apă/an, economisind aproximativ 120.000 de euro/an. Un alt proiect, la altă scară desigur, este chiar inițiativa noastră alături de parteneri de tehnologie, prin care am revitalizat Căminul Cultural al Comunei Snagov, transformându-l în primul Centru de Incluziune Digitală din România. Altfel, la nivelul comunităților proiecte de impact pot fi inclusiv cele provenite din bugetarea participativă, acestea subliniind de fapt nevoile comunității. 

Efectele acestor proiecte se măsoară prin mai mulți indicatori, precum: reducerea timpului de deplasare, economiile realizate în consumul de energie, reducerea emisiilor de carbon sau nivelul de satisfacție al cetățenilor exprimat în sondaje și studii de opinie. Totodată, creșterea participării cetățenilor în deciziile administrative și proiectele de dezvoltare urbană este un alt indicator clar al succesului inițiativelor Smart City.

În final, care este viziunea dumneavoastră pentru Asociația Română pentru Smart City în ceea ce privește susținerea și promovarea dezvoltării durabile și inteligente a comunităților în România?

Viziunea rămâne aceeași – Crearea Unei Rețele Naționale de Comunități Inteligente. Prin urmare pot spune că suntem consecvenți misiunii noastre. Sunt peste 300 de membri și parteneri în asociație alături de care susținem orașele și comunitățile care fac diferența între „a investi” și „a face simple achiziții de dragul finanțărilor disponibile”. Sunt sprijinite acele comunități care aleg să se dezvolte sustenabil, prin adaptarea la realitatea și nevoile proprii, care identifică finanțarea în funcție de propria viziune și nu cele care aleargă după orice sursă de finanțare disponibilă, chiar dacă nu le este necesară.