Firmele de brokeraj vor fi obligate curând să respecte noi cerinţe de capital propriu minim.
Este una din căile de la care instituţiile pieţei de capital organizate aşteaptă reducerea riscului de sistem, care a făcut prosibilă frauda de la Harinvest.
„Harinvest este doar un exemplu minor şi primitiv al unei probleme fundamentale a pieţei româneşti”, a declarat Ludwik Sobolewski, directorul general al Bursei de Valori Bucureşti (BVB). Criza de sistem este legată de două aspecte: robusteţea financiară a intermediarilor participanţi la piaţă, dată de cerinţele de capital, şi calificarea personalului, în opinia lui Sobolewski.
Nivelul minim de capital propriu al firmelor de brokeraj va fi modificat, potrivit declaraţiilor lui Ludwik Sobolewski, la o întîlnire cu ziariştii la care a fost invitată şi ECONOMICA.NET.
Cerinţele minime de capital vor fi majorate, cel mai probabil, chiar dacă şeful BVB a rezistat cu obstinaţie la întrebările puse în fel şi chip pentru a se afla detalii despre sume. Creşterea se va opera în funcţie şi de structura serviciilor pe care firmele de brokeraj le vor oferi, de asemena susceptibilă de modificare.
„Nu o să rostesc acum nici o cifră, pentru că este o chestiune sensibilă. Nu se pune problema ca brokerii mici să fie scoşi de pe piaţă. Brokerii mici pot contribui la creşterea competitivităţii. De asemenea, unii pot avea activităţi de nişă utile pe piaţă”, a spus Sobolewski.
Acestea şi altele „sunt considerente de care trebuie să ţinem seama. Lucrăm încă, Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) şi noi, la modificarea cerinţelor de capital, dar asta trebuie făcută în mod inteligent”, a mai spus directorul general al BVB.
Totodată, „modificarea cerinţelor de capital trebuie făcută în cadrul unui program mai larg de măsuri. Situaţii ca aceea de la Harinvest a fost posibilă şi pentru că, de pildă, împrumutul de acţiuni sau de bani nu este… nu vreau să spun că nu este posibil, ci nu este o operaţiune fezabilă pe piaţă”, a continuat Ludwik Sobolewski.
Totodată, fondul de garantare al Depozitarului Central este prea mic, cele 10 milioane de dolari (echivalent) fiind prea puţine, în ochii directorului BVB, care a dezvăluit tensiunea din momentele izbucnirii scandalului.
„După ce l-am folosit o dată (fondul de garantare, n.r), pentru a deconta tranzacţii scadente ale Harinvest, eu însumi şi Adriana Tănăsoiu ne-am îndoit că acest fond de solidaritate (de fapt) poate fi folosit astfel şi a doua oară”, a spus Ludwik Sobolewski.
Şi atunci, a izbucnit scandalul.
Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) tocmai a retras autorizaţia de funcţionare a Harinvest, a aplicat amenzi de 618.500 de lei în cazul fraudei şi a interzis mai multor angajaţi să mai activeze pe piaţa de capital între 3 şi 5 ani.
Depozitarul Central: Sumele utilizate din Fondul de Garantare în cazul Harinvest au fost recuperate
Fondul de Garantare administrat de Depozitarul Central a fost reconstituit după ce sume din acest fond au fost folosite pentru decontarea unor tranzacţii ale societăţii de brokerak Harinvest, se arată într-un comunicat al Depozitarului Central transmis marţi Agerpres.
‘Resursele financiare utilizate de către Depozitarul Central din Fondul de Garantare pentru decontarea tranzacţiilor SSIF Harinvest SA au fost restituite de către intermediar, valoarea Fondului de Garantare fiind în prezent intactă’, se precizează în comunicat.
Depozitarul Central precizează că nu este implicat şi nu are competenţe în a verifica modul în care un intermediar înţelege să îşi execute obligaţiile contractuale faţă de clienţi.
‘Relaţia intermediar – client, stabilită prin contractul de intermediere şi mecanismele de control intern aferente acesteia, constituie responsabilitatea exclusivă a fiecărui intermediar’, se mai arată în comunicatul citat.
Potrivit documentului, în calitate de infrastructură post-tranzacţionare, Depozitarul Central asigură decontarea tranzacţiilor cu instrumente financiare, în limita resurselor financiare constituite de intermediari. ‘Depozitarul Central administrează o serie de mecanisme de management al riscului, printre acestea numărându-se şi operaţiunile speciale de tip ‘sell-out’ şi ‘buy-in’, operaţiunile impuse de tip ‘sell-out’ şi ‘buy-in’, precum şi Fondul de garantare şi marjele constituite de intermediari’, subliniază comunicatul Depozitarului Central.
În documentul citat se menţionează faptul că operaţiunile ‘sell-out’ speciale sunt iniţiate de către intermediarul care estimează că nu va avea, la data decontării, suficiente fonduri băneşti pentru acoperirea poziţiilor debitoare rezultate din tranzacţiile pe care le-a încheiat.
‘Operaţiunile sell-out impuse (‘vânzările forţate’) sunt iniţiate de către Depozitarul Central în situaţia în care există tranzacţii care nu au putut fi decontate la data prevăzută, din cauza insuficienţei fondurilor băneşti, iar decontarea acestor tranzacţii a fost amânată pentru următoarea zi lucrătoare. În cazul SSIF Harinvest SA au fost decontate în sistemul Depozitarului Central numai operaţiuni sell-out speciale, iniţiate de către intermediarul menţionat’, se mai precizează în comunicat.
În plus, Depozitarul Central menţionează, prin intermediul comunicatului, că prin completarea şi semnarea documentaţiei aferente desfăşurării tranzacţiilor sell-out speciale pe contul clienţilor săi, SSIF Harinvest SA a confirmat faptul că deţine acordul acestora pentru operaţiunile respective.