Explozia cripto face ravagii. Metoda Călin Donca, milionarul arestat, e doar partea stridentă. Sute de investitori „cu școală” au rămas fără milioane, pe mâna unui englez și a unui român care doar țepari nu păreau

Chiar dacă are unele dintre cele mai slab dezvoltate piețe financiare clasice din Europa, România se poate "lăuda" că este în elita europeană în ceea ce privește piața cripto. Între 500.000 și 800.000 de români se pare că investesc în acest tip de active. Această formă de investiții este, însă, una extrem de riscantă și nu doar din perspectiva fraudelor clasice, aproape "la vedere", cum este cazul monedei virtuale pe care susține că a lansat-o Călin Donca, influencerul de Tik Tok arestat recent la Brașov, ci și în ceea ce privește situații mult mai complexe și metode mult mai elaborate, care atrag inclusiv persoane cu educație financiară.
Ion Dobreanu - joi, 21 sept. 2023, 22:27
Explozia cripto face ravagii. Metoda Călin Donca, milionarul arestat, e doar partea stridentă. Sute de investitori

După ce au investit ani de zile în instrumente cripto printr-o firmă din Ilfov care părea cât se poate de serioasă, în jur de 900  de români s-au trezit că nu mai au acces la conturi și că activele lor sunt, de fapt, „mai virtuale” decât și-ar fi dorit. Pierderile sunt semnificative, ne spune unul dintre investitorii rămași cu ochii in soare, oamenii băgând de la câteva mii sau zeci de mii de euro până la peste 100.000 de euro, în funcție de caz.

Mai mult, sumele pe care ar trebui să le recupereze sunt și mai mari, în unele cazuri de ordinul milioanelor de euro, având în vedere că acestea includ și câștigul obținut din plasamente și lăsat în conturi de majoritatea celor implicați. Culmea, în perioada de 2-3 ani în care totul a mers bine, respectivele persoane și-au înmulțit substanțial sumele din conturi (cele afișate), unele retrăgând chiar parțial banii. Părea, deci, o afacere cât se poate de profitabilă cu o firmă cât se poate de serioasă.

Este un altfel de poveste cu  români care au pierdut sume importante investind în criptomonede. Grupul de investitori, care astăzi se îndreaptă către statutul de păgubit, a formulat deja plângeri penale la DIICOT și la Poliție și au declanșat și procese civile în speranța că își vor recupera banii.

Monede electronice curate, firme noi si curate, intermediari „spălați”, randamente bune. Ce putea merge prost? Ei bine…

Societatea care a gestionat tranzacțiile în numele investitorilor se numește acum CBC Creative Finance S.R.L., este înregistrată în Voluntari și este controlată de doi cetățeni români (Cristian Pricop și Ana Maria Ionică) și un britanic (Anthony Ronald Harrison), cei trei deținând în România un lanț de societăți cu activități în domeniul consultanței și investițiilor financiare. Inițial, ne explică una dintre persoanele care au investit, tranzacțiile se făceau prin CBC IT Innovation, firmă controlată de același cetățean englez, împreună cu doi cetățeni români.

De altfel, mutarea investițiilor de pe o firmă pe alta este un prim semn că ceva nu e în regulă, mai ales că investițiile și intermediarii activi pe piața cripto nu fac obiectul niciunei supravegheri din partea unor instituții dedicate.

„La început totul a mers bine. S-au înregistrat randamente bune, comunicam ușor cu reprezentanții firmei. Din ce știu, foarte puțini dintre cei care am investit au retras bani, dar cei care au făcut-o nu au avut probleme. La un moment dat am fost anunțați că activele vor fi mutate pe altă firmă. După ceva timp au apărut și primele probleme. Întârzieri la retragerea banilor, însă încă se putea comunica cu cei de la firmă, care ofereau explicații care sunau credibil”, arată unul dintre investitori.  Acesta spune că intermediarii nu au promis randamente uriașe (n.r. așa cum făcea, fără să se ascundă, Călin Donca, de exemplu) și că erau persoane care aveau cunoștințe temeinice în domeniul financiar, fapt care le făcea să inspire încredere. Avea să afle că nu erau și bine intenționați.

Mai mult, chiar și după ce au început să apară probleme cu retragerile, în 2022, intermediarii au purtat corespondență cu investitorii, încercând să explice că au apărut probleme cu băncile sau cu firma, dar că lucrurile se vor rezolva.

„Ultimul anunț, care a venit recent, spunea că nu trebuie să ne alarmăm, pentru că sunt pe cale să deschidă o bancă online în Țările Baltice și atunci totul se va rezolva”, spune investitorul.  Între timp, însă, oamenii care au plasat bani prin respectiva firmă s-au coalizat și au declanșat acțiuni în instanță.

Povestea de mai sus trimite către tehnici folosite folosite de zeci de ani la nivel internațional, uneori la limita legii, alteori în afara ei, însă în mod cert mult mai elaborate decât cele practicate de cei care vor să „agațe” persoane fără educație etalând propria bogăție și promițând câștiguri despre care o persoană cu minime cunoștințe financiare și-ar da imediat seama că sunt irealizabile.  În cazul de față a fost vorba despre o perioadă în care investitorilor li s-a creat impresia că au de-a face cu o firmă cât se poate de serioasă, fiind convinși să nu retragă sumele acumulate. Fără retrageri substanțiale, schema poate merge liniștit înainte, chiar dacă în realitate pierde sau, mai grav, sifonează banii investitorilor. În momentul în care mai multe persoane cer însă să retragă banii, schema nu mai poate fi susținută și se ajunge la situații ca cea de față. Foarte important este că, la început, cum este cazul și în speța noastră, investitorii nu știu de problemele pe care le au alți investitori cu retragerile, motiv pentru care intermediarul mai câștigă ceva timp. Atunci când informația se răspândește, însă, drumul devine clar.  Schimbarea firmei este doar un pas care amână deznodământul.

De menționat că inclusiv activele în care s-a investit sau cel puțin în care au anunțat intermediarii că s-a investit au fost alese astfel încât să inspire încredere. Nu a fost vorba de monede „no name” sau monede fictive, ca în cazul Călin Donca de exemplu, ci de cele mai cunoscute și stabile monede electronice, cum ar fi Bitcoin și Ethereum.

Că astfel s-ar fi putut întâmpla în cazul de față sugerează și datele raportate  la ONRC. CBC IT Innovations S.R.L., înființată în 2017, apare fără cifră de afaceri în 2022, fără angajați și cu pierdere, deși în anii precedenți a avut activitate. În același timp CBC Creative Finance S.R.L., unde au fost transferate activele, are o cifră de afaceri de peste 4 milioane de lei și un profit de peste 860.000 de lei, cu  un angajat.

Un investitor cu sume mari, viceprimar de sector în București, a recuperat banii după ce s-a înțeles cu intermediarii. Celelalte sute de investitori rămân cu speranța și cu plângerile penale formulate

Până acum, ne spune persoana cu care am discutat, un singur investitor a reușit să își recupereze suma din cont, după ce s-a înțeles cu CBC Creative Finance și a perfectat un contract confirmat și în justiție. Anterior, investitorul formulase acțiuni împotriva CBC Creative Finance. Este vorba despre viceprimarul Sectorului 4 Robert Cristian Florea (ales consilier pe listele PNL, fiind sprijinit acum de PSD), care, după cum arată minuta deciziei luată de Tribunalul Ilfov, a primit 158.302 USDT (moneda electronică Tether), ceea ce echivalează cu circa 700.000 de lei. Instanța menționează clar că este vorba despre o înțelegere între cele două părți și că beneficiarul renunță la acțiunile împotriva CBC Finance.

Din informațiile noastre, este și singurul caz în care a existat o înțelegere până la urmă amiabilă. Cei mai mulți dintre ceilalți investitori au deschis, la rândul lor, acțiuni în instanță și au formulat și plângere penală pentru înșelăciune și alte infracțiuni.

„Am formulat plângere penală la DIICOT, dar ni s-a transmis că prejudiciul nu atinge pragul peste care dosarul să devină de competența lor și că trebuie să mergem la parchetele ordinare. Sumele acumulate în conturi sunt mult mai mari decât pragul despre care vorbesc, însă prejudiciu sunt considerate doar investițiile inițiale. Vom merge mai departe pe circuitul legal”, explică unul dintre autorii plângerii penale.

Avertismentul ASF în legătură cu criptomonedele: Consumatorii se confruntă cu posibilitatea reală de a-și pierde toți banii

Așa cum arătam mai sus, piața criptomonedelor nu este reglementată și supravegheată, aceasta fiind una dintre problemele pentru investitori. Totuși, în curând situația se va schimba, având în vedere normele europene. Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) va avea un rol în acest sens. Până atunci, Autoritatea a transmis mai multe avertismente în legătură cu riscurile investiției în criptomonede. Iată ultimul dintre aceste avertismente:

Autoritățile europene de supraveghere (ABE, ESMA și EIOPA – AES) avertizează consumatorii că multe criptoactive sunt extrem de riscante și speculative. Pentru majoritatea consumatorilor retail nu sunt adecvate ca investiție sau ca mijloc de plată sau de schimb.

Consumatorii se confruntă cu posibilitatea reală de a-și pierde toți banii investiți dacă vor cumpăra aceste active. Consumatorii ar trebui să fie vigilenți cu privire la riscurile de publicitate înșelătoare, inclusiv prin platforme de comunicare socială și influențatori. Consumatorii ar trebui să fie deosebit de vigilenți în ceea ce privește câștigurile rapide sau mari promise, în special cele care par prea bune ca să fie adevărate.

Consumatorii ar trebui să fie conștienți că nu dispun de nicio cale de atac sau protecție, întrucât criptoactivele  și  produsele  și  serviciile  conexe  nu  intră,  de  regulă, sub  incidența protecției existente în temeiul normelor actuale ale UE privind serviciile financiare.

 

Ce ar trebui să știți și să verificați

Ar trebui să fiți conștient de riscurile specifice ale criptoactivelor și ale produselor și serviciilor conexe și să evaluați cu atenție dacă riscurile sunt acceptabile, având în vedere preferințele și situația dumneavoastră financiară. Printre acestea se numără:

  • riscul de a pierde toți banii investiți;
  • riscul de scădere și creștere rapidă a prețurilor pe perioade scurte;
  • riscul de a deveni o victimă a înșelăciunii, fraudei, erorilor operaționale sau atacurilor cibernetice;
  • riscul reprezentat de faptul că este puțin probabil să aveți drepturi la protecție sau despăgubiri dacă apar.

Dacă vă gândiți să cumpărați criptoactive sau produse și servicii conexe, ar trebui să vă întrebați următoarele:

  • Vă puteți permite să pierdeți toți banii investiți?
  • Sunteți pregătit să vă asumați riscuri mari pentru a obține câștigurile promovate?
  • Înțelegeți caracteristicile criptoactivului sau ale produselor și serviciilor conexe?
  • Firmele/părțile cu care lucrați au o reputație bună?
  • Firmele/părțile cu care lucrați sunt pe lista neagră a autorităților naționale relevante?1
  • Puteți proteja în mod eficace dispozitivele pe care le utilizați pentru cumpărarea, stocarea sau transferul criptoactivelor, inclusiv cheile dumneavoastră private?

 

Care sunt principalele riscuri?

  • Variații extreme ale prețurilor: multe criptoactive sunt supuse unor variații bruște și extreme ale prețurilor și sunt speculative, deoarece prețul lor se bazează adesea numai pe cererea consumatorilor (și anume este posibil să nu existe active garantate sau alte valori tangibile). Puteți pierde o sumă mare sau chiar toți banii investiți. Variațiile extreme ale prețurilor înseamnă, de asemenea, că multe criptoactive nu sunt adecvate ca rezerve de valoare și ca mijloc de schimb sau de plată;
  • Informații înșelătoare: unele criptoactive și produse conexe sunt promovate în mod agresiv publicului, utilizând materiale de marketing și alte informații care pot fi neclare, incomplete, inexacte sau chiar înșelătoare în mod intenționat. De exemplu, publicitatea prin platforme de comunicare socială poate fi foarte scurtă, cu accent pe câștigurile potențiale, dar nu și pe riscurile mari. De asemenea, ar trebui să aveți grijă la „influențatorii” de pe platformele de comunicare socială care au, de regulă, un stimulent financiar pentru a comercializa anumite criptoactive și produse și servicii conexe și, prin urmare, ar putea fi părtinitori în comunicările pe care le emit;
  • Lipsa protecției: majoritatea criptoactivelor și vânzarea de produse sau servicii legate de criptoactive sunt nereglementate în UE.2 În aceste cazuri, nu veți beneficia de drepturile și măsurile  de  protecție  de  care  dispun  consumatorii  pentru  serviciile financiare reglementate, cum ar fi reclamațiile sau mecanismele de recurs;
  • Complexitatea produselor: unele produse care oferă expunere la criptoactive sunt foarte complexe, uneori cu caracteristici care pot mări amploarea pierderilor în cazul unor variații negative ale prețurilor. Având în vedere complexitatea lor, aceste produse nu sunt adecvate pentru mulți consumatori;
  • Fraudă și activități răuvoitoare: există numeroase criptoactive false și înșelătorii și ar trebui să fiți conștient că unicul lor scop este de a vă priva de banii dumneavoastră prin diferite tehnici, de exemplu tehnica de phishing;
  • Manipularea pieței, lipsa de transparență a prețurilor și nivelul scăzut de lichiditate: modul în care sunt stabilite prețurile criptoactivelor și modul în care sunt executate tranzacțiile sunt adesea lipsite de transparență. Deținerea anumitor criptoactive este, de asemenea, foarte concentrată, ceea ce poate avea impact asupra prețurilor sau asupra lichidității. Prin urmare, este posibil să nu primiți un preț sau un tratament echitabil când cumpărați sau vindeți criptoactive sau să nu vă puteți vinde criptoactivele atât de repede pe cât v-ați dori în lipsa unui potențial cumpărător. Cazuri de manipulare a pieței s-au raportat în mai multe rânduri;
  • Atacuri, riscuri operaționale și probleme de securitate: tehnologia registrelor distribuite care stă la baza criptoactivelor poate suporta riscuri specifice. Mai mulți emitenți și furnizori de servicii pentru criptoactive, inclusiv platformele de criptoactive și furnizorii de portofele digitale, s-au confruntat cu atacuri cibernetice și cu probleme operaționale grave. Mulți consumatori și-au pierdut criptoactivele sau au suferit pierderi din cauza unor astfel de atacuri și perturbări sau pentru că au pierdut cheile private care le oferă acces la active.

 

Informații generale

Această avertizare se bazează pe articolul 9 alineatul (3) din regulamentele de înființare a AES3. Ea vine în completarea avertizărilor anterioare cu privire la riscurile achiziționării/deținerii de criptoactive.4,5,6

În septembrie 2020, Comisia Europeană a prezentat o propunere legislativă de regulament privind piețele criptoactivelor7. Propunerea oferă un cadru cuprinzător pentru reglementarea și supravegherea emitenților și furnizorilor de servicii pentru criptoactive, în vederea protejării consumatorilor și a   integrității și stabilității sistemului financiar. Consumatorilor li se reamintește însă că propunerea depinde în continuare de rezultatul procesului colegislativ8. Consumatorii nu vor beneficia, în prezent, de niciuna dintre garanțiile prevăzute în propunerea respectivă până când aceasta nu este adoptată și nu se aplică.

La data acestei avertizări, există peste 17 000 de criptoactive diferite, unele fiind uneori denumite „monede virtuale” sau „monede” digitale sau „tokenuri”9. Cele mai importante criptoactive de până acum sunt bitcoin și ether, care împreună reprezintă aproximativ 60% din capitalizarea totală a criptoactivelor. Consumul de energie al anumitor criptoactive este mare, de exemplu, din procesele de minerit și de validare, iar consumatorii ar trebui să fie conștienți de impactul lor asupra mediului.

 

 

Te-ar mai putea interesa și
Traian Halalai a primit un nou mandat la conducerea Exim Banca Românească
Traian Halalai a primit un nou mandat la conducerea Exim Banca Românească
Conducerea Exim Banca Românească va fi asigurată, în următorii patru ani, de Traian Halalai în calitate de preşedinte executiv şi de trei vicepreşedinţi, în urma deciziei de luni a......
Activele nete ale fondurilor de investiții care activează în România au ajuns în octombrie la valoarea de 48,5 miliarde de lei
Activele nete ale fondurilor de investiții care activează în România au ajuns în octombrie la valoarea de 48,5 miliarde ...
Activele nete ale celor 247 de fonduri deschise şi închise, locale şi străine, din România au crescut în luna octombrie, ...
CNAIR a primit trei oferte la licitația pentru construirea lotului 2 al Autostrăzii Pașcani – Suceava. În cursă au intrat două asocieri de firme românești și una de firme italiene
CNAIR a primit trei oferte la licitația pentru construirea lotului 2 al Autostrăzii Pașcani – Suceava. În cursă ...
Directorul general al Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) Cristian Pistol a anunțat că ...
O ambarcațiune turistică egipteană s-a scufundat în Marea Roșie. 28 de persoane au fost salvate și 17 sunt dispărute
O ambarcațiune turistică egipteană s-a scufundat în Marea Roșie. 28 de persoane au fost salvate și 17 sunt dispărute
Autorităţile egiptene au anunţat luni că 28 de persoane au fost salvate după ce o ambarcaţiune turistică s-a scufundat ...