„Cred că China a declanşat o cursă în spaţiu majoră în Asia”, a declarat Morris Jones, un expert independent care locuieşte în Australia.
„Indienii urmăresc cu mare atenţie ceea ce fac chinezii. Şi chiar sud-coreenii şi-au accelerat ritmul”, a adăugat el, subliniind că „mulţi oameni (din Asia, n.r.) sunt interesaţi şi de ceea ce se întâmplă în Statele Unite”.
Rachete, infrastructuri cu sateliţi, capacitatea de a trimite oameni în spaţiu, laboratoare şi staţii la sol: „China dispune de acum înainte de toate elementele” necesare pentru a deveni vârful de lance al Asiei în domeniul spaţial, consideră Morris Jones.
După Statele Unite şi URSS, China a devenit, sâmbătă, cea de-a treia ţară care a reuşit o aselenizare lentă, prin intermediul sondei sale spaţiale Chang’e 3 – o premieră după anul 1976.
Autorităţile de la Beijing par că nu doresc să se mulţumească cu simplul rol de partener în programe spaţiale, ci încearcă să devină mai degrabă naţiunea asiatică de referinţă în acest sector.
„Dacă ruşii nu îşi vor schimba atitudinea ironică faţă de ceea ce face China în sectorul spaţial, peste cinci-zece ani, cursa se va disputa între Beijing şi Washington, fără Rusia”, a declarat Vadim Lukacevici, un expert rus în sectorul spaţial.
„Le-am vândut anumite tehnologii spaţiale, în special cele referitoare la fabricarea de costume pentru scafandri. Însă ei le-au dezvoltat considerabil şi nu mai vor să se folosească de tehnologiile altora sau să îi imite pe alţii”, a continuat el.
„Sateliţii chinezeşti sunt astăzi mai performanţi decât ai noştri, iar China vrea să concureze cu Statele Unite de acum înainte, nu cu Rusia”, a adăugat Lukacevici.
Întrebat în legătură cu poziţia Indiei în clasamentul celor mai performante ţări din sectorul spaţial, expertul rus a declarat: „Ambiţiile indienilor nu sunt luate în serios de Moscova. Din punct de vedere tehnologic, India se află încă în urma Rusiei”.
Deşi mijloacele sale rămân modeste în comparaţie cu marele ei vecin chinez sau cu marile puteri spaţiale deja cunoscute, India pare totuşi decisă să rămână în cursă, alocând aproape 400 milioane de rupii (4,66 miliarde de euro) pentru programul său spaţial în planul cincinal 2012-2017.
Desigur, admit experţii din sector, ţările din Asia – inclusiv China – nu vor putea să detroneze NASA şi celelalte companii majore din sectorul spaţial în următorii 10-20 de ani. Însă ei vor putea să le facă foarte repede o concurenţă considerabilă în domeniul comercial.
„Ponderea crescătoare a activităţilor spaţiale în Asia se va face mai întâi simţită cel mai probabil în domeniul exploatării spaţiale”, spune John Logsdon, specialist american în sectorul spaţial şi consultant pentru NASA.
„China şi India caută amândouă pieţe pentru lansatoarele lor şi sateliţii lor şi privilegiază aplicaţiile spaţiale pentru avantajele economice aduse de acestea”, spune el.
Această concurenţă ar putea totuşi să depăşească simplul cadru al activităţilor civile, ştiinţifice şi comerciale, au subliniat numeroşi experţi, care se tem de o „militarizare” a spaţiului.
Din 2007, Beijingul a testat o armă anti-satelit, distrugând unul dintre vechile vehicule spaţiale ale sale în spaţiu, cu ajutorul unui interceptor. Potrivit mai multor site-uri specializate, China ar fi testat, în mai, o nouă rachetă balistică capabilă să îşi atingă ţinta în spaţiu.
Statele Unite „sunt foarte îngrijorate în faţa creşterii de putere a arsenalului spaţial chinezesc, care ar putea să ameninţe sistemele de securitate americane din spaţiu”, a spus John Logsdon.
Moscova „a început să vadă în China o ameninţare potenţială (…). Cât despre Statele Unite, se pare că China a luat locul URSS-ului în schemele lor de securitate”, a dezvăluit Marco Aliberti de la Institutul european de politică spaţială de la Viena.
Aceleaşi îngrijorări există şi în India, ale cărei relaţii cu marele ei vecin chinez sunt în mod tradiţional tensionate.
„Chiar dacă India şi-a reafirmat opoziţia faţă de militarizarea spaţiului, ea a trebuit să ţină cont de progresul arsenalului spaţial din vecinătatea ei”, afirmă Rajeswari Pillai Rajagopalan de la Observer Research Foundation (ORF), un institut de cercetare independent cu sediul în India.
„În consecinţă, India a lansat primul ei satelit militar în august 2013”, în contul marinei indiene, a precizat aceeaşi sursă.
Din motive diplomatice şi mai ales financiare, puterile spaţiale tradiţionale şi emergente au totuşi interesul de a-şi uni forţele şi de a colabora pentru a duce cu bine la capăt programe spaţiale ambiţioase şi costisitoare, precum amenajarea unei colonii umane pe Lună sau lansarea unei misiuni spaţiale spre Marte cu echipaj uman la bord.
„Cooperarea spaţială poate, pe termen lung, să construiască poduri între naţiuni, să promoveze o înţelegere mutuală şi să cimenteze sentimentul de încredere”, a spus Marco Aliberti.