Europenii întâmpină dificultăţi în avansarea către un nivel mai mare de integrare

Cancelarul german Angela Merkel a pledat pentru mai multă cooperare între europeni, în special în domeniul Apărării, un subiect care nu s-a mai aflat pe agenda vreunui summit european în ultimii cinci ani.

„Europenii ar putea colabora mai strâns, în mod coordonat”, a declarat ea, evocând o „punere în comun” în privinţa echipamentelor.

Preşedintele francez François Hollande a declarat că doreşte „rezultate”, pledând pentru un acord de cooperare în domeniul „avioanelor fără pilot de nouă generaţie, care ar putea să fie una dintre realizările Europei”.

Însă premierul britanic David Cameron a confirmat că Londra va bloca orice iniţiativă în sensul unei Apărări europene.

„Este logic ca naţiunile să coopereze în domeniul apărării pentru a ne asigura securitatea. Dar nu este bine ca UE să se doteze cu capacităţi comune, armate, mijloace aeriene şi restul”, a spus el.

Liderii UE au preconizat lansarea câtorva programe, în special în domeniul avioanelor fără pilot, realimentării cu carburant în zbor, sateliţilor sau securităţii cibernetice.

În privinţa problemei finanţării, prezentate de către Franţa, care este angajată în două intervenţii armate, în Mali şi Republica Centrafricană, şefii de stat şi de guverne au preconizat să examineze „rapid” problema în vederea „îmbunătăţirii” sistemului existent.

Exprimându-şi satisfacţia faţă de susţinerea „cvasitotală” a guvernelor europene faţă de aceste operaţiunui, Hollande a cerut la sosirea la Bruxelles ca „aceste politici să fie susţinute de finanţări”.

El a spus că speră ca operaţiunea lansată de Franţa în Republica Centrafricană să devină o misiune europeană, prin trimiterea de militari de către Polonia. „Dacă această decizie se confirmă”, operaţiunea ar putea să fie „considerată o operaţiune europeană şi va avea finanţări”, a adăugat el.

Însă cancelarul german a subliniat că este necesar ca un stat să primească un mandat de la celelalte 28 de state pentru ca o operaţiune să devină o misiune UE.

„Un mandat din partea Consiliului de Securitate al ONU nu este suficient. Este necesar un mandat din partea UE pentru susţinerea acestui tip de misiune politică (…). Nu putem finanţa vreo misiune militară, dacă nu suntem implicaţi în procesul de decizie”, a subliniat ea.

– Complexitate

„Există o diferenţă între o misiune europeană şi o misiune UE”, a notat un diplomat european. Doar o misiune UE poate beneficia de fonduri europene, dar este necesar să fie aprobată de cele 28 de state membre, un proces care are nevoie de timp, „de la câteva săptămâni, la câteva luni”, a adăugat el.

Şefii de stat şi de guverne urmează să discute din nou despre situaţia din Republica Centrafricană vineri.

Ei vor evoca de asemenea situaţia din Ucraina, o ţară afectată de criză, după ce preşedintele Viktor Ianukovici a refuzat semnarea unui acord de asociere cu UE.

Dezarmată în faţa Rusiei, care a promis 15 miliarde de dolari acestei foste republici sovietice aflate în pragul falimentului, UE urmează să se limiteze să adreseze un mesaj de susţinere poporului ucrainean, repetând că este pregătită în continuare să semneze un acord.

Pe plan economic, europenii avansează cu paşi mici pe „şantierul” aprofundării unei Uniuni economice şi monetare. Germanii insistă pentru consolidarea influenţei instituţiilor europene asupra politicilor economice ale statelor membre, prin intermediul unor „contracte”, în timp ce francezii pledează pentru mai multă „solidaritate” financiară.

Însă poziţiile se apropie, iar după un şi jumătate de la lansarea acestui proiect şefii de stat sau de guverne urmează să îşi stabilească obiectivul de a ajunge la un „acord global” în octombrie 2014. Sunt necesari, totuşi, ani de zile, poate inlusiv o revizuire a tratatelor europene – aşa cum doreşte Germania – pentru a ajunge acolo.

Summitul s-a deschis într-o notă pozitivă, în urma unui acord privind Uniunea bancară, proiectul menit să evite pe viitor ca probleme ale băncilor să se repercuteze asupra economiei în ansamblu.

După luni de blocaj, miniştrii Finanţelor au ajuns, în noaptea de miercuri spre joi, la o înţelegere cu privire la mecanismul menit să soluţioneze situaţia băncilor din zona euro aflate în faliment. Acordul este considerat „decisiv”, „istoric”.

Însă criticile nu au întârziat să apară, şi anume cu privire la complexitatea dispozitivului. Preşedintele Parlamentului European (PE) Martin Schultz a catalogat compromisul ca „îngrijorător” şi a preconizat „negocieri foarte îndelungate”.