„România are marea şansă să fie poziţionată într-un punct optim pentru a beneficia de această revoluţie energetică. Avem, pe de o parte, un mix energetic extrem de divers – şi îl cunoaşteţi cu toţii – de la faptul că o treime sau mai bine din energia ţării vine din apă, până la faptul că avem o tradiţie în sectorul nuclear, care dă României, astăzi, undeva la 20% din mixul energetic şi unde avem ambiţii foarte mari cu Unităţile 3 şi 4, retehnologizarea Unităţii 1, reactoarele modulare de mici dimensiuni, până la potenţialul extraordinar pe care îl avem în zona energiei verzi solare, eoliene. Deci, plecăm de la o şansă pe care România a avut-o, pe de o parte prin resursele pe care le avem, nu e meritul nimănui. Aici ne-a lăsat Dumnezeu, e foarte bine că le avem. Pe de altă parte, prin deciziile pe care România le-a luat anterior. Am spus-o de multe ori: faptul că în anii ’70 România a avut viziunea de a alege o tehnologie nucleară vestică din Canada, spre deosebire de toate celelalte ţări de dincoace de Cortina de Fier, iată că astăzi avem beneficii de pe urma acelei decizii”, a spus Burduja.
Ministrul Energiei a punctat, totodată, că pentru a dinamiza revoluţia energetică în România există un buget de 18 miliarde de euro destinat investiţilor.
„Avem fondurile necesare pentru a beneficia şi pentru a dinamiza această revoluţie energetică. Avem la Ministerul Energiei un buget de investit de 18 miliarde de euro. Cred că este cea mai mare sumă de bani pe care orice minister din România o are la dispoziţie pentru a o direcţiona către proiecte noi, spre investiţii, către piaţa privată. Efectele acestor sume se văd şi vă dau doar un singur exemplu: apelul din PNRR, investiţia I – componenta 6 pentru producţie pe bază de energie solară, energie eoliană, cu 950 de megawaţi putere instalată. Atât ne-a dat ţintă Uniunea Europeană prin PNRR, atât ne-am asumat. Uniunea ne-a dat şi fondurile de 460 de milioane de euro şi doar pe baza cererilor de până acum, în total am primit 742 de aplicaţii. Credem că vom reuşi să facem 3.500 de megawaţi, mult mai mult decât ne-am propus. Asta înseamnă, de fapt, antrenarea fondurilor private, pentru că şi modul în care am evaluat aceste proiecte de fapt, le-am prioritizat în funcţie de costul sau de câţi bani europeni a cerut fiecare potenţial beneficiar per megawatt. Cei care au cerut mai puţini bani şi au avut proiecte eligibile au ajuns în capul listei şi deja avem aproximativ 50 de contracte semnate şi încă aproximativ 20 în pregătire. Lucrurile se mişcă”, a spus demnitarul.
Primul şi cel mai amplu eveniment regional pe tema schimbărilor climatice, Climate Change Summit, a început joi la Bucureşti, şi reuneşte oficiali guvernamentali, ai administraţiei locale şi ai societăţii civile din România.
Climate Change Summit 2023 este organizat de Social Innovation Solutions în perioada 19 – 20 octombrie şi cuprinde o serie paneluri de specialitate în care se vor prezenta soluţii antreprenoriale, modele de lucru şi proiecte sustenabile din toate colţurile lumii.