Rasdaq se desfiinţează, iar firmele se mută pe o piaţă reglementată sau un sistem alternativ. Proiect

Piaţa Rasdaq va fi desfiinţată, iar acţionarii firmelor de pe acest segment trebuie să decidă mutarea pe o piaţă reglementată sau pe un sistem alternativ (ATS), în caz contrar societăţile respective vor fi transferate pe un sistem alternativ administrat de BVB, potrivit unui proiect de lege.
Economica.net - vin, 27 dec. 2013, 11:22
Rasdaq se desfiinţează, iar firmele se mută pe o piaţă reglementată sau un sistem alternativ. Proiect

Proiectul, elaborat de Ministerul Finanţelor, prevede că activitatea pieței Rasdaq și a segmentului titlurilor „Nelistate” va înceta în termen de 12 luni de la intrarea legii în vigoare.

În luna octombrie, reprezentanții Autorității de Supraveghere Financiară declarau pentru MEDIAFAX că autoritatea a transmis în luna iulie la Finanțe un proiect de lege pentru clarificarea statutului pieței Rasdaq, însă MFP a solicitat refacerea acestuia sub forma unei ordonanțe de urgență, transmisă ministerului în luna august.

„Subliniem că soluţia propusă nu prevede expres desfiinţarea pieţei Rasdaq, ci intenţionează o tranziţie lină a societăţilor comerciale pe sisteme de tranzacţionare care se încadrează în tipologia locurilor de tranzacţionare prevăzute de legislaţia europeană şi naţională în domeniu, care să aibă în prim-plan respectarea voinţei emitentului privind tranzacţionarea pe un sistem de tranzacţionare sau altul, precum şi a intereselor şi drepturilor legitime ale acţionarilor de pe piaţa de capital”, afirmau reprezentanții ASF în luna octombrie într-un răspuns transmis MEDIAFAX.

Rasdaq, o problemă veche

Statutul neclar al pieţei Rasdaq este o problemă care trenează de mai mulţi ani şi pe care fosta Comisie Naţională a Valorilor Mobiliare (CNVM) şi Bursa nu au reuşit să o soluţioneze. Această situaţie a dus la numeroase dispute între Asociaţia Investitorilor pe Piaţa de Capital (AIPC), CNVM şi Bursă.

În 2004, la nivel european s-a stabilit împărţirea pieţelor în reglementată şi sistem alternativ de tranzacţionare. De atunci, Rasdaq nu mai poate fi considerată piaţă reglementată, aşa cum CNVM a stabilit la înfiinţare, în 1996, însă Comisia nu a încadrat Rasdaq nici ca sistem alternativ de tranzacţionare.
CNVM a stabilit, totuşi, că firmele şi investitorii de pe Rasdaq trebuie să respecte aceleaşi reguli ca pe o piaţă reglementată, inclusiv lansarea de oferte publice de preluare şi dreptul acţionarilor minoritari de a se retrage din acţionariat înainte de delistare. Clarificarea statutului Rasdaq a fost cerută chiar şi de procurori, pentru a putea stabili dacă unele infracţiuni sunt de factură penală.
Comisia Europeană a transmis României că ar putea primi un avertisment dacă statutul Rasdaq nu va fi clarificat, stabilindu-se că este o piaţă reglementată conform directivelor europene sau un sistem alternativ de tranzacţionare.

Companiile listate pe o piaţă reglementată şi acţionarii semnificativi trebuie să respecte o serie de cerinţe de raportare şi transparenţă prin care să fie asigurată protecţia investitorilor. Încălcarea unora dintre prevederile respective, cum ar fi interdicţia de utilizare de informaţii privilegiate, poate fi sancţionată chiar cu închisoare.
Pentru listarea pe o piaţă reglementată companiile sunt obligate să aibă, printre altele, o capitalizare anticipată de minim echivalentul în lei al sumei de 1 milion de euro şi să funcţioneze de cel puţin trei ani.

Companiile care nu îndeplinesc aceste condiţii pot fi listate pe un sistem alternativ de tranzacţionare, unde cerinţele sunt mai permisive.

În expunerea de motive a proiectului de lege publicat de MFP se precizează că „principalul obiectiv (…) îl constituie îmbunătăţirea cadrului legislativ incident pieţei de capital din România, creşterea transparenţei, protejarea intereselor investitorilor, elaborarea unei norme de drept adecvate realităţilor economice actuale, în măsură să redobândească încrederea investitorilor în piaţa de capital din România”.

Cum se vor lista firmele pe noua piaţă

Proiectul prevede ca în termen de 15 zile de la data intrării legii în vigoare Bursa de Valori București să întocmească o listă cu firmele listate pe Rasdaq și de pe segmentul titlurilor „Nelistate” pe o va transmite ASF. Autoritatea va stabili firmele care îndeplinesc condițiile pentru a fi listate pe o piață reglementată și pe cele care nu ating aceste criterii.

Proiectul de lege prevede, totuși, posibilitatea firmelor de a se lista pe o piață reglementată chiar dacă nu îndeplinesc condițiile privind capitalizarea anticipată, vechimea de funcționare și un free-float de minim 25%.
După ce ASF va împărţi firmele le va notifica în termen de 45 de zile. Firmele vor convoca acţionarii pentru ca aceşti să decidă pe ce piaţă vor fi listate acţiunile.

„Cele două opţiuni (…) sunt alternative, adunarea generală a acţionarilor urmând a adopta o singură hotărâre care să reflecte voinţa acţionarilor pentru una dintre opţiuni. În situaţia în care adunarea generală a acţionarilor nu aprobă iniţierea demersurilor pentru admiterea la tranzacţionare pe o piaţă reglementată autorizată de CNVM/ASF, ci tranzacţionarea pe un sistem alternativ de tranzacţionare, acţionarii care nu au votat în favoarea hotărârii adunării generale a acţionarilor au dreptul de a se retrage din societate şi de a solicita cumpărarea acţiunilor lor de către societate”, se arată în proiect.

Ulterior, firma trebuie să convoace o nouă AGA în care să se prezinte un raport de evaluare în baza căruia a fost stabilit prețul ce va fi plătit acționarilor care nu sunt de acord cu decizia AGA privind mutarea de pe Rasdaq. Acționarii respectivi pot solicita retragerea din acționariat și plata acțiunilor în termen de 30 de zile de la publicarea deciziilor AGA în Monitorul Oficial, iar firma trebuie să achite acțiunile respective în termen de 45 de zile de la primirea cererii.

Totuși, proiectul de lege prevede că acționarii care nu sunt de acord cu mutarea nu au dreptul să se ceară plata acțiunilor dacă firma se listează pe un sistem alternativ de tranzacționare cu reguli similare celor de pe o piață reglementată și care vizează notificarea raportărilor privind pragurile de deţineri, exercitarea anumitor drepturi ale acţionarilor AGA, aplicarea metodei votului cumulativ pentru alegerea CA, obligativitatea ofertelor publice de preluare, retragerea acţionarilor dintr-o societate, obligaţiile de raportare ale societăţilor, dar și abuzul pe piaţă.
Aceeași prevedere este și în cazul firmelor care nu îndeplinesc condițiile de listare pe o piață reglementată, dar AGA decide mutarea pe un sistem alternativ care respectă reguli similare unei piețe reglementate.

Firmele care nu în decurs de un an nu se mută pe o piață reglementată sau sistem alternativ vor fi transferate automat pe un sistem alternativ al Bursei de la București.
Proiectul prevede, totodată, ca BVB să constituie un sistem alternativ sau secțiune în actualul sistem alternativ „care să fie dedicat/dedicată societăţilor ale căror acţiuni au fost tranzacţionate pe piaţa Rasdaq”.

Pe piaţa Rasdaq sunt listate 985 de societăţi, cu o capitalizare totală de 7,9 miliarde lei (1,76 miliarde euro). În ultimii şase ani, mai mult de jumătate dintre companiile de pe Rasdaq s-au delistat, numărul acestora coborând de la 2.019 în anul 2007, când bursa atingea maxime istorice.
În ultimii ani, rulajele au scăzut continuu pe piața Rasdaq, concomitent cu numărul de companii listate, ajungând să însumeze în acest an abia 300,6 milioane lei (68 milioane euro). Rulajul din acest an este mai mare decât cel de anul trecut (218,6 milioane – 48,9 milioane euro), însă cu mult sub nivelul din 2011 (575,3 milioane lei – 136,2 milioane euro).

În anul 2007, când bursa de la București era la maxime istorice, pe piața Rasdaq a fost atins un vârf de 4,254 miliarde lei (1,287 miliarde euro).

Pe piaţa reglementată operată de BVB sunt cotate acţiunile a 83 de companii, cu o capitalizare de 132,78 miliarde lei (29,66 miliarde euro).

Te-ar mai putea interesa și
Referendumul din București a trecut în favoarea lui Nicușor Dan. Primarul solicită Parlamentului să țină cont de voința bucureștenilor
Referendumul din București a trecut în favoarea lui Nicușor Dan. Primarul solicită Parlamentului să țină cont de voința ...
Votul de la referendumul local trebuie confirmat de Parlament, iar partidele politice nu pot să ignore voinţa a 500.000 de bucureşteni, a declarat duminică seara primarul general al Capitalei,......
EXIT POLL Alegeri prezidenţiale. Cine merge în turul al doilea – Primele reacţii (UPDATE)
EXIT POLL Alegeri prezidenţiale. Cine merge în turul al doilea – Primele reacţii (UPDATE)
Rezultate alegeri 2024 - EXIT POLL. Marcel Ciolacu şi Elena Lasconi merg în turul al doilea, conform principalelor institute ...
Vot diaspora / Alegeri prezidenţiale. Care sunt ţările unde au votat cei mai mulţi români – Top 5
Vot diaspora / Alegeri prezidenţiale. Care sunt ţările unde au votat cei mai mulţi români – Top 5
Cei mai mulţi români care au votat în străinătate şi-au exercitat dreptul la vot în Germania. Economica.net vă prezintă ...
Erdogan doreşte „expansiunea” comerţului dintre Turcia şi Rusia
Erdogan doreşte „expansiunea” comerţului dintre Turcia şi Rusia
Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a afirmat că doreşte "expansiunea" volumului de schimburi comerciale între Turcia ...