Cronica privatizării eşuate a CFR Marfă

Societatea Naţională de Transport Feroviar de Marfă CFR Marfă este o societate comercială la care statul român deține 100% din capitalul social, care funcţionează sub autoritatea Ministerului Transporturilor, fiind cel mai mare operator de transport feroviar de marfă din România.

CFR Marfă se află pe lista întreprinderilor publice monitorizate în cadrul acordului cu Fondul Monetar Internațional.

Compania dispune de un parc de material rulant alcătuit din 39.000 de vagoane din care 23.000 de vagoane utilizate în mod curent şi 900 de locomotive. Activele companiei au fost evaluate la circa 1,3 miliarde de lei. Numărul de salariaţi este de circa 9.000.

Procesul de pregătire a privatizării ‘CFR Marfă’ a demarat în 2008, odată cu includerea companiei în programul de privatizare al Ministerului Transporturilor.

Prin Hotărârea de Guvern nr. 46, din 13 februarie 2013, a fost aprobată strategia de privatizarea companiei prin vânzarea unui pachet majoritar de acţiuni unui investitor strategic sau unui consorţiu format din investitori strategici şi financiari, selecţia urmând să se realizeze prin metode combinate cu criterii de precalificare a investitorilor, respectiv negociere pe bază de oferte preliminare şi neangajante, apoi licitaţie cu ofertă în plic, conform legislaţiei în vigoare. Criteriul de adjudecare a licitaţiei a fost preţul oferit.

De asemenea, datoriile societăţii, a căror valoare se ridica la 2,3 miliarde de lei, urmau să fie transformate în acţiuni în cadrul procesului de privatizare, astfel încât investitorul să preia o societate ”curată”. Din totalul datoriilor, în jur de 1,5 miliarde de lei reprezentau datoriile la stat ale CFR Marfă.

Potrivit declaraţiilor fostului ministru al Transporturilor Relu Fenechiu, privatizarea CFR Marfă a fost impusă de Fondul Monetar Internaţional şi, dacă iniţial instituţia financiară internaţională a dorit o privatizare totală, ulterior s-a convenit varianta unei privatizări majoritare. Privatizarea companiei de stat reprezenta una dintre condiţiile prelungirii acordului de tip stand-by al României cu Fondul Monetar Internaţional.

Într-un interviu acordat AGERPRES la finalul evaluării din luna ianuarie 2013, şeful Misiunii FMI, Erik de Vrijer, spunea că CFR Marfă, Oltchim şi Hidroelectrica sunt cele mai importante companii de stat unde autorităţile române ar trebui să ia măsuri urgente. De Vrijer a avertizat că Acordul României cu Fondul Monetar Internaţional va expira şi nu va exista o altă înțelegere, dacă autorităţile române nu îndeplinesc până în iunie precondiţiile asumate, acestea referindu-se la reducerea arieratelor, dar şi la măsuri care vizau companiile de stat, una dintre acestea fiind privatizarea CFR Marfă.

În consecinţă, pe 5 aprilie, Relu Fenechiu anunţa că preţul de pornire a licitaţiei pentru 51% din acţiunile CFR Marfă era de circa 800 de milioane de lei, iar dosarul de prezentare putea fi achiziţionat contra sumei de 10.000 de euro sau echivalent în lei. Valoarea stabilită pentru CFR Marfă era de 180 de milioane de euro, iar garanţia de participare la licitaţie a fost stabilită la 10 milioane de euro.

„Am propus o garanţie de participare de 10 milioane de euro, care va trebui depusă de participanţii preselectaţi, care vor dori participe la faza a doua a licitaţiei. De asemenea, în condiţiile de precalificare există câteva condiţii restrictive introduse, astfel încât să poată participa la această licitaţie doar persoane fizice sau juridice cu capabilitatea de a putea să dezvolte această activitate”, a spus Fenechiu.

Conform calendarului iniţial de privatizare, participanţii la licitație au fost nevoiți să depună 10.000 de euro sau echivalent în lei prin ordin de plată la Trezorerie sau într-un cont de la Eximbank. De asemenea, aceştia au semnat un angajament de confidenţialitate, iar documentele de precalificare s-au depus până la data de 22 aprilie, orele 16.00.

Deschiderea documentelor a fost stabilită pentru data de 23 aprilie, iar până pe 29 aprilie urma să se analizeze documentele şi să se publice o listă scurtă cu cei precalificaţi.

Taxa pentru consultarea camerei de date a fost stabilită la 5.000 de euro.

După această etapă, urma negocierea pe baza ofertelor depuse, iar termenul de depunere a fost stabilit pe 8 mai, iar din 9 mai comisia de privatizare urma să poarte negocieri cu fiecare ofertant în parte. După ce era anunţată lista cu investitorii precalificaţi, câștigătorul pachetului de 51% din acţiunile CFR Marfă era cel care oferea preţul cel mai mare. În ceea ce priveşte statul, acesta păstra 49% din acţiunile companiei.

Ministrul Fenechiu sublinia că, în cazul privatizării CFR Marfă, au fost puse ”criterii nemaiîntâlnite, exagerat de mari” pentru a nu permite „o privatizare de show”.

„Sunt condiţii care nu au permis o privatizare de show, care nu au permis ca la această licitaţie să se prezinte oameni sau companii neserioase. Sunt condiţii care au făcut să se prezinte doar companii cu experienţă în domeniu, care sunt în stare să vină cu o scrisoare de confort de 180 de milioane de euro în spate, care sunt în stare să aducă o garanţie bancară de 10 milioane de euro doar pentru participarea la faza a doua a procedurii, companii care sunt obligate să aibă o cifră de afaceri mare în spate şi activitate relevantă în domeniu”, a precizat Relu Fenechiu.

Mai multe termene ale licitaţiei pentru privatizarea CFR Marfă au fost decalate, compania câștigătoare urmând să fie anunţată pe 20 iunie.

Acestea nu au fost, însă, singurele modificări apărute în procesul de privatizare a CFR Marfă, Ministerul Transporturilor modificând două dintre condiţiile impuse de criteriile de precalificare în cazul persoanelor care participă în cadrul unui Grup de Investitori.

Noile condiţii prevedeau deţinerea, de către unul sau mai mulţi membri ai grupului de investitori, a unei licenţe de transport de marfă sau a oricărei alte aprobări, în vigoare, emise de o autoritate competentă în domeniul transporturilor cu cel puţin trei ani înainte de data depunerii Documentelor de Participare, care a fost deţinută neîntrerupt şi fără încălcări semnificative în toată această perioadă. Anterior, nu se specifica faptul că o astfel de licenţă sau aprobare trebuie deţinută de unul sau mai mulţi membri ai grupului de investitori.

O altă modificare a vizat faptul că, în cazul persoanelor care participau la privatizare în cadrul unui Grup de Investitori, membrii grupului care îndeplineau cerinţa anterioară erau obligaţi să aibă, cumulat, o cifră de afaceri medie anuală în ultimii trei ani de cel puţin 30 de milioane de euro. În anunţul anterior, cerinţa privind cifra de afaceri de 30 de milioane de lei era impusă doar membrului Grupului de Investitori care deţinea licenţa de transport marfă sau orice altă aprobare în vigoare, şi nu cumulat.

Discuţii au existat şi privitor la valoarea CFR Marfă, de 180 de milioane de euro. Aceasta a fost stabilită de Asocierea Deloitte Consultanţă, Muşat & Asociaţii şi Systra, care a asigurat consultanţa în procesul de privatizare a companiei. Deşi au apărut critici cu privire la preţul de pornire a licitaţiei, fostul ministru al Transporturilor, Anca Boagiu afirmând că CFR Marfă valorează în jur de două miliarde de euro, autorităţile au susţinut în mod constant că suma de 800 de milioane de lei a fost preţul corect.

În ceea ce priveşte participarea investitorilor la procesul de privatizare a CFR Marfă, ministrul Fenechiu a anunţat, iniţial, că 27 de companii importante şi-au arătat interesul faţă de privatizarea CFR Marfă, iar opt dintre acestea şi-au anunţat intenția clară de a participa la privatizare. În final, doar trei oferte au fost depuse pentru cumpărarea pachetului majoritar de acţiuni (51%) la CFR Marfă, şi anume OmniTRAX Inc. (SUA), Grup Feroviar Român (GFR) şi Asocierea Transferoviar Grup — Donau-Finanz GMBH.

Toate cele trei oferte depuse pentru privatizarea CFR Marfă au fost respinse de comisia de privatizare din Ministerul Transporturilor, în urma verificării şi analizării documentaţiilor de participare depuse de potenţialii investitori în cadrul procedurii de precalificare, pe motiv că au fost incomplete. Comisia de privatizare a hotărât reluarea procedurii, conform prevederilor legale, iar fostul ministru al Transporturilor Relu Fenechiu a anunţat că autorităţile vor publica din nou, pe 16 mai, în presa internaţională, anunţul de privatizare pentru CFR Marfă, procedura de privatizare urmând să fie reluată, iar termenul stabilit iniţial de anunţare a câștigătorului, respectiv 20 iunie 2013, va fi respectat cu o întârziere de cel mult 2 — 3 zile.

Ministerul Transporturilor a republicat pe 16 mai anunţul privind vânzarea a 51% din acţiunile CFR Marfă, venitul mediu anual din activitatea de transport marfă al investitorilor interesaţi fiind redus de la 100 milioane euro, cum era în anunţul anterior, la 20 de milioane de euro. Câştigătorul licitaţiei a rămas să fie anunţat pe 20 iunie 2013.

Potrivit noului anunţ, vânzarea se va realiza prin metode combinate cu criterii de precalificare, constând în negociere pe bază de oferte preliminare şi angajante, urmată de licitaţie cu ofertă în plic. Preţul de ofertă (preţul de pornire a licitaţiei) era de 797.058 milioane lei pentru întregul pachet de acţiuni scos la vânzare. Oferta de vânzare este valabilă 180 de zile de la data publicării, cu posibilitatea de a fi prelungită.

Plata preţului acţiunilor urma să se facă într-o singură tranşă prin transfer bancar la data finalizării tranzacţiei.

Pentru participarea la licitaţia cu ofertă în plic, potenţialii cumpărători care au depus documentele prevăzute au fost obligaţi să depună, până cel mai târziu pe 19 iunie, ora 12.00, documentele de participare care nu au fost solicitate în faza de precalificare, oferta de cumpărare în plic sigilat şi dovada privind achitarea taxei de participare la licitaţie, în sumă de 20.000 euro.

Garanţia de participare în sumă de 10 milioane euro sau echivalent în lei la cursul BNR din ziua constituirii garanţiei urma să se constituie în favoarea MT, prin scrisoare de garanţie bancară.

Pe 20 iunie, ora 11.00, comisia de privatizare urma să deschidă plicurile cu documentele aparţinând ofertanţilor prezenţi. Verificarea şi analizarea acestor documente a fost stabilită pentru aceeaşi zi, când urma să fie decis ofertantul adjudecatar.

Ca şi la procedura precedentă, aceleaşi trei companii — Omnitrax INC, Grup Feroviar Român şi Asocierea Transferoviar Grup — Donau Finanz GMBH — au depus oferte în etapa de precalificare pentru achiziţionarea a 51% din acțiunile CFR Marfă şi toate s-au calificat în etapa următoare a procesului de privatizare a companiei naţionale de transport feroviar de marfă.

De asemenea, toate cele trei companii interesate de privatizarea CFR Marfă, aflate pe lista scurtă, au depus plicurile care trebuiau să conţină documentaţiile de participare la negocierea pe bază de oferte preliminare şi neangajante, în termenul prevăzut în anunţ, respectiv 5 iunie.

Potrivit unui anunţ al MT, doar doi investitori au rămas în cursa pentru privatizarea CFR Marfă, și anume Grup Feroviar Român şi Asocierea Transferoviar Grup & Donau Finanz GMBH, după încheierea procedurii de verificare a documentelor depuse de companiile înscrise pe ‘Lista scurtă’ în etapa de negociere pe bază de oferte preliminare şi neangajante, compania americană OmniTRAX Inc. fiind eliminată, întrucât plicul depus nu conţinea oferta preliminară şi neangajantă, și nici comentariile asupra contractului de vânzare-cumpărare de acţiuni.

Deşi, OmniTRAX Inc. a depus, pe 14 iunie 2013, o contestaţie la procesul de privatizare a CFR Marfă şi a solicitat suspendarea acestuia până la rezolvarea contestaţiei, acest lucru nu a afectat derularea procesului de privatizare.

După eliminarea OmniTRAX Inc., Asocierea Transferoviar Grup & Donau Finanz GMBH s-a retras din cursa pentru CFR Marfă, GFR rămânând singurul potenţial investitor care să preia pachetul de 51% de acţiuni ale companiei de transport feroviar.

Asocierea a anunţat că va contesta şi ea procedura de privatizare a CFR Marfă, pe motiv că termenele impuse de Ministerul Transporturilor, în calitate de instituţie publică implicată în procesul de privatizare, au fost prea strânse și nu a putut să-şi realizeze propria evaluare.

Potrivit Asocierii, au fost depuse la Ministerul Transporturilor mai multe cereri de amânare, însă acestea au fost respinse ‘în ciuda standardelor europene în materie de privatizări care impun acordarea unui termen de minim două luni pentru realizarea de către potenţialii investitori a propriei evaluări’.

Pe 20 iunie, Grup Feroviar Român a fost declarată câștigătoare a competiţiei pentru privatizarea CFR Marfă, contra sumei de aproape 202 milioane de euro, după șapte ore de negocieri, întrucât, potrivit lui Relu Fenechiu, GFR a depus o ofertă care, deşi a fost declarată conformă, la analiza ofertei financiare s-a constatat că investitorul a făcut o propunere de plată în rate a acestei sume. Ulterior, după negocierea cu autoritățile, GFR a fost de acord să plătească suma integral.

„Plata în rate a fost singura condiţie pe care GFR a cerut-o şi noi nu am fost de acord cu ea”, a spus Fenechiu.

În afară de cele 202 milioane de euro — preţul oferit pentru cele 51% din acţiunile CFR Marfă, GFR şi-a asumat investiţii de aproximativ 900 milioane de lei în compania de stat.

Tot pe 20 iunie, premierul Victor Ponta atrăgea atenţia asupra faptului că procedura de privatizare a CFR Marfă nu s-a încheiat, subliniind că trebuie semnat contractul de privatizare şi trebuie obţinut avizul Consiliului Concurenţei cu privire la poziția de monopol pe care ar putea-o avea GFR, în urma preluării CFR Marfă. De asemenea, mai trebuia plătită şi suma de 202 milioane de euro pentru pachetul de acţiuni.

La rândul său, omul de afaceri Gruia Stoica, cel care controlează Grup Feroviar Român, dădea asigurări că va plăti cele peste 200 de milioane de euro în termenul prevăzut, pentru că altfel risca să piardă peste 30 de milioane de euro — zece milioane de euro garanţia bancară de participare la licitaţie depusă la MT şi alte 20,2 milioane de euro reprezentând garantarea tranzacţiei printr-un cont escrow.

Ulterior, au apărut declaraţii din partea preşedintelui Consiliului Concurenţei, Bogdan Chiriţoiu, potrivit căruia preluarea CFR Marfă de către câștigătorul licitaţiei — GFR — nu poate avea loc legal înainte de a primi undă verde din punct de vedere concurenţial, fie de la București, fie de la Bruxelles. Acesta a arătat că instituţia pe care o conduce a solicitat, încă din primăvara lui 2013, celor trei companii interesate de CFR Marfă informaţii cu privire la activitatea lor, însă acestea nu le-au oferit foarte multe detalii.

”Undeva, din primăvară, ne-am pus problema cum vom proceda atunci când va veni vorba despre procesul de privatizare a CFR Marfă. În acest sens, am cerut date de la toate companiile implicate, dar necazul a fost că n-am primit foarte multe astfel de date. Oameni au spus că sunt ocupaţi cu pregătirea ofertei, că nu au timp și că nu au resurse umane să înceapă să răspundă şi la întrebările noastre. Deşi am încercat să fim buni gospodari și să ne facem sanie vara şi iarna căruță, nu suntem în relaţii foarte avansate cu aceste companii’, a afirmat Chirițoiu.

El a spus că o cotă de piaţă a unei companii, cuprinsă între 75% și 80%, reprezintă o problemă, în mod normal cifra — cheie fiind de 40%.

Pe 24 iulie, Executivul aproba hotărârea privind privatizarea CFR Marfă. Hotărârea nr. 526/2013, pentru aprobarea condițiilor principale ale contractului de vânzare de acţiuni, a fost publicată în Monitorul Oficial pe 14 august, termenul de finalizare a tranzacţiei fiind stabilit la 60 de zile calendaristice de la data intrării în vigoare a actului normativ, în caz contrar contractul urmând să fie desfiinţat de plin drept, fără a mai necesară punerea în întârziere, fără orice altă formalitate prealabilă și fără intervenţia instanţei.

Prețul de cumpărare a pachetului de acțiuni era de 904,98 milioane lei.

În termen de 30 de zile calendaristice de la data semnării contractului de vânzare de acțiuni (2 septembrie), Ministerul Transporturilor, Grup Feroviar Român şi un agent escrow trebuiau să încheie un contract escrow care să fie anexă la contractul de vânzare de acţiuni având ca obiect, în principal, plata de către GFR a sumei de 90,498 milioane lei, reprezentând 10% din preţul de cumpărare, în termen de două zile lucrătoare de la încheierea contractului escrow.

Modalitatea de plată a preţului pachetului de 51% din acţiuni era plata integrală la data finalizării şi consta în încasarea sumelor: echivalentul în lei a sumei de 10 milioane euro constituită de cumpărător cu titlu de garanţie de participare; suma de 90,498 milioane lei reprezentând fondurile din contul escrow; diferenţa de preţ până la concurenţa preţului de cumpărare oferit.

Finalizarea vânzării-cumpărării pachetului de acțiuni, constând în plata preţului de cumpărare şi în transferul titlului de proprietate asupra pachetului de acţiuni urma să aibă loc sub condiția semnării contractului de escrow şi depozitării de către cumpărător a sumei prevăzute pentru contul escrow şi a realizării unor condiţii suspensive.

Transferul dreptului de proprietate urma să se realizeze la data îndeplinirii cumulative a următoarelor condiţii: emiterea de către Consiliul Concurenţei a unei adrese sau decizii în conformitate cu prevederile Legii concurenţei şi/sau emiterea unui asemenea document de către alte autorități de concurenţă competente; finalizarea de către vânzător a conversiei creanţelor deţinute de stat asupra societăţii la data semnării contractului şi definitivarea structurii capitalului social ca urmare a majorării de capital în baza conversiei; obţinerea de către vânzător, după caz, de la finanţatorii interni şi externi ai societăţii, a acordului acestora cu privire la modificarea structurii acţionariatului, ca urmare a încheierii contractului, iar acordul nu va include condiţii mai oneroase pentru societate faţă de termenii aplicabili potrivit contractelor de finanţare la data semnării; creditarea contului vânzătorului cu toate sumele datorate de GFR Ministerului Transporturilor reprezentând preţul de cumpărare şi semnarea declaraţiei privind transferul dreptului de proprietate asupra pachetului de acţiuni în registrul acţionarilor şi de acţiuni al societăţii.

Potrivit unui comunicat al Ministerului Transporturilor, vânzarea pachetului de acţiuni a fost asumată de Guvernul României prin Hotărârea nr. 526/2013 pentru aprobarea condiţiilor principale ale contractului de vânzare de acţiuni între stat, prin MT, în calitate de vânzător, şi Societatea Comercială Grup Feroviar Român, în calitate de cumpărător.

„Până în acest moment, statul român, prin Ministerul Transporturilor şi Guvernul României, a respectat toate angajamentele asumate şi procedurile legale, aflându-se în termenii calendarului stabilit de privatizare a ‘CFR Marfă’. Următoarele etape importante în finalizarea tranzacţiei sunt plata valorii acțiunilor de către cumpărător şi transferul efectiv al acestora”, afirma MT.

Contractul de privatizare pentru preluarea a 51% din acţiunile CFR Marfă a fost semnat pe 2 septembrie de secretarul de stat în Ministerul Transporturilor Cristian Ghibu — președintele comisiei de privatizare — şi de directorul general al GFR, Sorin Chinde. Proprietarul Grup Feroviar Român /GFR/, Gruia Stoica, a declarat că banii aferenți achiziţionării companiei CFR Marfă vor fi plătiţi după ce se va intra în posesia avizului de la Consiliul Concurenței.

La rândul său, președintele Consiliului Concurenţei, Bogdan Chiriţoiu, a declarat că data la care ar putea fi obținut avizul instituţiei pentru preluarea companiei CFR Marfă de către Grup Feroviar Român (GFR) s-ar putea apropia de termenul maxim prevăzut de lege, respectiv cinci luni, şi că acest lucru a fost adus foarte clar la cunoştința Executivului prin punctul de vedere al autorităţii de concurenţă transmis în momentul în care li s-a cerut avizarea HG 46/13 februarie 2013, privind aprobarea Strategiei de privatizare a Societății Naționale de Transport Feroviar de Marfă „CFR Marfă.

Pe 24 septembrie, noul ministru al Transporturilor, Ramona Mănescu, a declarat că procesul de privatizare a companiei CFR Marfă va fi reluat, dacă actuala procedură eşuează. Potrivit acesteia, data până la care Grup Feroviar Român poate depune garanţia de 90,498 milioane lei, reprezentând 10% din preţul de cumpărare, este 4 octombrie, iar în 30 de zile trebuie achitată întreaga sumă pentru preluarea pachetului de 51% dintre acţiuni.

În plus, preşedintele Consiliului Concurenței atrăgea atenţia, pe 28 septembrie, că documentaţia depusă de GFR la autoritatea de concurenţă pentru preluarea CFR Marfă este incompletă. Pe 2 octombrie, în schimb, acesta anunța că GFR a depus legal notificarea pentru a solicita aprobarea achiziţiei CFR Marfă, precum şi o serie de completări, respectiv anexele la contractul de privatizare, care lipseau din dosarul depus anterior. În acel moment, GFR mai avea o serie de precizări de transmis, în special cele referitoare la definirea pieţelor. Următoarea zi, pe 3 octombrie, Bogdan Chiriţescu spunea că a cerut GFR acte suplimentare şi că instituţia se va concentra pe preluarea CFR Marfă, încercându-se un verdict sub termenul de cinci luni.

Pe 3 octombrie, seara, Grup Feroviar Român a depus garanţia de 20,2 milioane de euro necesară pentru preluarea CFR Marfă, încadrându-se, astfel, în termenul limită, respectiv 4 octombrie. Până la acea dată, GFR achitase 30 de milioane de euro. Reprezentanții GFR au afirmat că restul de bani, până la 202 milioane de euro, pentru CFR Marfă va fi achitat după avizul Consiliului Concurenţei.

Între timp, Ministerul Transporturilor a iniţiat un proiect de Hotărâre de Guvern prin care se urmărea decalarea până pe 20 decembrie 2013 a termenului până la care GFR trebuia să achite toţi banii pentru preluarea pachetului majoritar al CFR Marfă, respectiv 13 octombrie, pe motiv că finalizarea tranzacţiei nu se poate face fără avizul Consiliului Concurenţei.

Guvernul nu a luat, însă, în discuţie proiectul de hotărâre pentru declararea termenului. În consecinţă, potrivit legislaţiei aflate în vigoare, GFR a rămas să plătească până la data de 13 octombrie restul de 172 de milioane de euro pentru achiziţia pachetului majoritar de acţiuni ale CFR Marfă.

Pe 9 octombrie, omul de afaceri Gruia Stoica declara, pentru Agerpres, că în contractul de privatizare a CFR Marfă nu există niciun termen concret privind plata întregii sume de bani şi finalizarea tranzacţiei, ci doar precizarea că acest lucru trebuie să se întâmple după avizul Consiliului Concurenţei şi, în consecinţă, ia în considerare posibilitatea să dea statul în judecată.

”Conform contractului de privatizare a CFR Marfă pe care l-am semnat, eu trebuie să plătesc banii după avizul Consiliului Concurenței. Nu există niciun alt termen concret în contractul de privatizare în ceea ce privește finalizarea tranzacției. Nu știu de ce a apărut termenul de 60 de zile în Hotărârea de Guvern. Vânzătorul (Ministerul Transporturilor — n.r.) ar fi trebuit să coreleze Hotărârea de Guvern cu contractul de privatizare’, a precizat Stoica.

Gruia Stoica a subliniat că, în cazul în care în data de 14 octombrie, Ministerul Transporturilor va anunţa că procesul de privatizare a eşuat, GFR va acţiona în instanţă statul român.

La rândul său, pe 10 octombrie, ministrul Transporturilor, Ramona Mănescu, sublinia faptul că privatizarea CFR Marfă nu trebuie să depăşească termenul de 15 octombrie, prevăzut în Scrisoarea de intenţie cu Fondul Monetar Internaţional, termenul de plată integrală a pachetului de acţiuni fiind 14 octombrie.

Pe 11 octombrie, reprezentanţii GFR s-au întâlnit cu membrii comisiei de privatizare din MT, însă nu s-a ajuns la nicio concluzie.

Tot pe 11 octombrie, ministrul Transporturilor, Ramona Mănescu, declara la Constanța, că privatizarea CFR Marfă va eşua dacă Gruia Stoica nu va plăti, luni, la termenul stabilit, diferenţa de 172 de milioane de euro pentru preluarea celor 51% din acţiunile CFR Marfă.

Pe 13 octombrie, Gruia Stoica afirma, într-un comunicat, că privatizarea CFR Marfă va eşua din vina vânzătorului, ‘deoarece Comisia de privatizare a Societăţii Naţionale de Transport Feroviar de Marfă /SNTFM/ se ascunde în spatele avizului Consiliului Concurenţei pentru că nu şi-a îndeplinit obligaţiile’, iar ministrul Transporturilor solicita preşedintelui comisiei de privatizare a CFR Marfă şi consultanților Deloitte şi Mușat și Asociații să transmită, în cursul zilei de 14 octombrie 2013, un punct de vedere privind evoluţia şi pașii următori în procesul de privatizare a companiei feroviare.

Pe 14 octombrie, reprezentanţii comisiei de privatizare a CFR Marfă din Ministerul Transporturilor s-au întâlnit cu cei ai Grup Feroviar Român, pentru discuţii pe tema finalizării tranzacţiei, însă nu s-a ajuns la niciun acord, iar privatizarea CFR Marfă a eşuat.

Ministrul Transporturilor a declarat că procesul de privatizare a CFR Marfă va fi reluat, în paralel cu măsuri de viabilizare a companiei, inclusiv măsuri ce vizează reorganizarea şi restructurarea acesteia. În acest sens a fost elaborat memorandumul cu tema ,,Măsuri propuse pentru continuare procesului de pregătire şi realizare a privatizării CFR Marfă’, document care cuprinde activităţile necesare a fi parcurse şi o propunere de calendar în conformitate cu dispoziţiile legale în vigoare și cele mai bune practici internaţionale referitoare în principal la asigurarea unei perioada optime pentru promovare către investitori, realizarea de către potenţialii cumpărători a propriilor expertize şi audituri privind compania, întocmirea ofertelor preliminare. De asemenea, a fost înfiinţat un grup de lucru pentru delimitarea cadrului în care se va desfăşura noul proces de privatizare, iar compania CFR Marfă va fi reevaluată.

La rândul său, ministrul Finanțelor Publice, Daniel Chiţoiu, a afirmat că privatizarea societății CFR Marfă va fi finalizată până la jumătatea anului 2015, după ce compania va trece printr-un proces de restructurare. Potrivit acestuia, Guvernul va elabora o nouă strategie de privatizare a societăţii CFR Marfă, care va trebui avizată de Consiliul Suprem de Apărare a Ţării /CSAT/.

Consultantul pentru privatizarea companiei CFR Marfă ar putea fi selectat până la finele lunii februarie 2014, potrivit ministrului Transporturilor, Ramona Mănescu.

Proprietarul GFR a anunţat că va participa la privatizarea CFR Marfă „de 100 de ori dacă va fi scoasă de 100 de ori la privatizare”.

Grup Feroviar Român este o societate cu capital social integral privat, care prestează servicii de transport feroviar de mărfuri și servicii conexe transportului feroviar. GFR exploatează un parc de 8.000 de vagoane și 260 de locomotive. În asociere cu CFR Marfă în societatea Rolling Stock, GFR a înregistrat, în 2012, un profit de 4,5 milioane euro.