Daniela Iliescu (Patria Bank): Taxa pe cifra de afaceri ar putea avea un impact semnificativ asupra băncilor mici şi medii, cu posibile efecte negative asupra creditării

„Taxa pe cifra de afaceri a băncilor („Taxa CA”) a fost stabilită la nivelul de 2% pentru anii 2024 şi 2025 şi 1% începând cu anul 2026, aplicându-se la cifra de afaceri a băncilor, cu o formulă specifică de calcul. Patria Bank a efectuat o analiză de impact pe baza situaţiilor financiare anuale pentru anul 2022 ale băncilor din Romania, aşa cum au fost ele publicate de acestea. Analiza relevă impactul semnificativ diferit la nivelul băncilor, în funcţie de mărimea lor, analizată în baza cotei de piaţă (calculată ca Total active bancă / Total active ale sistemului bancar), pe intervalele: bănci mari (cu cota de piaţă peste 5%), bănci medii (cu cota de piaţă între 1% şi 5%) şi bănci mici (cu cota de piaţă sub 1%). O concluzie importantă a acestei analize este că Legea are un impact negativ major asupra profitabilităţii băncilor mici. În funcţie de dimensiunea băncii, impactul Taxei CA poate deveni unul de magnitudine semnificativă”, arată Daniela Iliescu, într-un articol pentru o publicaţie a Asociaţiei Analiştilor Financiari-Bancari din România (AAFBR), relatează Agerpres.

Conform sursei citate, dacă valoarea taxei raportată la capitaluri are valori relativ apropiate pentru cele trei categorii de bănci, valoarea aceleiaşi taxe raportată la profitul net anual variază semnificativ, între 5% şi 60%, putând deteriora major profitabiltatea şi performanţa unora dintre bănci; iar acest impact poate afecta nivelul de intermediere financiară din economie, aflat oricum la cote reduse.

Dacă în medie pentru băncile mari Taxa CA implică o reducere cu 6,8% a profitului net anual, pentru băncile medii aceasta pierdere creşte de peste 2,5 ori, ajungând la 17%, iar pentru băncile mici Taxa CA aduce în medie o reducere de profit de 44%, aproape înjumătăţind profitul acestora.

Autoarea susţine că prin această taxă suplimentară la nivelul sectorului bancar, se adâncesc diferenţele de performanţă a băncilor medii şi mici, în defavoarea acestora şi în favoarea băncilor mari, creându-se mai departe premisele pentru afectarea negativă a apetitului acestora de a dezvolta activitatea de creditare, afectând astfel negativ o serie de segmente de clientelă economică ce activează în diverse nişe ale pieţei.

Potrivit acesteia, dacă ne raportăm la cifra de afaceri a sistemului bancar în anul 2022, Taxa pe Cifra de Afaceri („Taxa CA”) estimată totalizează 755 milioane lei.

„Considerăm însă că cel mai important impact este asupra modelului de afaceri al băncilor medii şi mici, care vor avea mai multe opţiuni strategice pentru a neutraliza impactul taxei CA asupra profitabilităţii şi performanţei, în vederea asigurării în continuare a unor produse şi servicii competitive în pieţele în care operează şi băncile mari: Reducerea activităţii de creditare, decizie care însă va afecta negativ mai ales clientela potenţială, de cele mai multe ori clienţi din anumite nişe de piaţă (microcompanii, ferme agricole mici, etc); în general băncile medii şi mici se adresează unor nişe de piaţă care sunt mai puţin atractive pentru băncile universale mari, adresând nevoie de produse şi servicii financiare către clientela exclusă sau parţial exclusă de la aceste servicii; în aceste condiţii de limitare a capacităţii de creditare a băncilor medii şi mici, considerăm că inclusiv aceste segmente de agenţi economici mici şi medii, operând în diverse sectoare (agricultură, comerţ, servicii), vor avea de suferit prin limitarea accesului la creditare”, susţine autoarea.

O altă opţiune constă în reducerea dobânzilor la depozite, în condiţiile în care costul de finanţare este aproape dublu pentru băncile mici/medii vs. băncile mari, o reducere a acestor dobânzi va avea un impact negativ asupra clienţilor (economiile lor vor fi remunerate mai puţin) dar va genera şi riscuri asupra activităţii bancare, de a pierde surse de finanţare pentru activitatea de creditare.

Altă opţiune constă în creşterea marjelor la credite, însă cu posibilităţi limitate şi generând un impact negativ asupra clienţilor, dar şi riscuri asupra activităţii de creditare, de a pierde potenţialul de atragere de noi clienţi şi de creştere a bilanţului.

De asemenea, se menţionează reducerile costurilor operaţionale, însă cu posibilităţi limitate, având în vedere competiţia pentru resurse şi stadiul pieţei muncii, precum şi presiunile inflaţioniste asupra costurilor bunurilor şi serviciilor, precum şi creşterea continuă a complexităţii cadrului de reglementare la nivel european şi local, care atrage după sine presiuni de creştere a costurilor.

„Toate elementele prezentate în analiza de mai sus constituie argumente pentru o legiferare diferenţiată a Taxei CA în funcţie de dimensiunea băncilor, pentru a încuraja un mediu concurenţial sănătos şi a stimula în continuare activitatea de creditare a băncilor în vederea susţinerii creşterii economice şi implicit creşterii gradului de intermediere financiară (calculate ca raport Total Credite/Total PIB) la nivel naţional, aflat oricum la cel mai scăzut nivel din Uniunea Europeană la final de 2022: 25,8% în România faţă de 42,8%-55,6% în Polonia, Bulgaria, Cehia şi 88,8% în Uniunea Europeană. În forma actuală, Taxa CA penalizează în mod nejustificat băncile mici, în cea mai mare măsură, şi băncile medii, într-o anumită măsură, în comparaţie cu băncile mari, afectând accesul la produse bancare al unor segmente de clienţi importante pentru România, ca de exemplu microîntreprinderile. Astfel, considerăm că o abordare modificată, în sensul eliminării Taxei pe Cifra de Afaceri sau reducerii ei semnificative pentru băncile mici, cu o cotă de piaţă de sub 1% în funcţie de Total Active, ar fi una benefică în vederea diminuării impactului negativ semnificativ pe care nivelul de 2% l-ar avea asupra intermedierii financiare în Romania şi al nivelului activităţii de creditare în perioada de aplicare”, se mai spune în articol.