Discursul înaltului oficial UE se suprapune cu tendințele actuale din real-estate, care promovează proiectele de regenerare urbană ce dau mai mult sens și valoare vieții în oraș. Astfel de procese de reinventare a orașelor sunt în derulare peste tot în lume. Europa, de la est la vest, este scena unor transformări spectaculoase, fiind la modă reconversia spațiilor care au aparținut unor fabrici sau companii feroviare de stat.
Un exemplu în acest sens este Italia, care dispune de un stoc de 30 de milioane de mp de teren dezafectat, echivalentul a jumătate din Manhattan, aflat în portofoliul grupului Ferrovie dello Stato Italiane. Sunt terenuri inactive operațional, inaccesibile comunității, multe situate în zone centrale, care vor fi redate orașelor prin proiecte de regenerare urbană. Milano este reprezentantiv în acest sens. Scalo din Porta Romana, un fost parc feroviar, este transformat într-un proiect amplu care va include funcțiuni de rezidențial, office și retail, precum și Satul Olimpic amenajat pentru Jocurile Olimpice de Iarnă din 2026.
La Madrid este în curs de dezvoltare proiectul Nuevo Norte, pe baza unui parteneriat public-privat, care va redesena o suprafață de 2,3 milioane de mp de teren abandonat într-un proiect mixt care va include 10.500 de locuințe, un nou centru de business și un parc de 14,5 hectare.
România este și ea, de ani de zile, pe harta europeană a regenerării urbane cu proiecte gândite să satisfacă exigențele unui public tot mai sofisticat, consumator de inovație, tehnologie și experiențe noi. Piața locală rămâne nesaturată în raport cu alte state europene, la o densitate medie de retail (mp/mia de locuitori) de 225, potrivit datelor oficiale.
Cu o suprafață totală activă de retail de 4,3 milioane de mp, România are cea mai joasă densitate medie de retail (mp/ mia de locuitori). În perioada 2023 – 2025 se estimează că vor fi livrate proiecte noi de retail cu suprafața de peste 230.000 mp, potrivit unor date recente de pe piaţă, ponderea dominantă aparținând centrelor comerciale (60%). Timișoara (1055) și Sibiul (990) au cea mai mare densitate medie de retail, urmate de Brașov (711), Iași (633), Cluj (522) și București (492).
Dintre acestea, Clujul, al doilea centru de business din România după Capitală, se remarcă printr-o dinamică specială, cu o creștere economică neegalată nu doar la nivel național, dar și în UE, performanță care îi sporește atractivitatea față de investitori.
Cluj, depășit de Cracovia și Poznan la capitolul retail
„Clujul a depășit în ultimii ani alte orașe din România în ceea ce privește creșterea economică, datorită economiei sale diversificate, cu o pondere mare de servicii, și capacității sale de a atrage forță de muncă înalt calificată din toate zonele țării. Este orașul cu cea mai rapidă creștere din UE în ceea ce privește PIB-ul pe cap de locuitor între 2000 și 2020, conform datelor Eurostat, înregistrând în medie o creștere de 9% pe an în această perioadă. PIB-ul său pe cap de locuitor a ajuns la echivalentul a 103% din media UE, devenind al doilea oraș din România, după București, care a atins convergența deplină cu nivelurile medii europene ale puterii de cumpărare și depășind orașe precum Barcelona, Nisa, Leipzig sau Zagreb”, a spus Simina Niculiță, Partner & Head of Retail Agency la Colliers România.
Nu este de mirare că orașul din inima țării, devenit scena celor mai efervescente festivaluri și evenimente sportive, un adevărat magnet pentru tinerii talentați, proaspăt intrați în câmpul muncii, dar și “cartierul general” al unor mari jucători din IT și tehnologie, atrage tot mai mult atenția investitorilor din real-estate, ca răspuns la nevoia orașului de a se extinde.
La fel ca în vestul Europei, la Cluj există o zonă industrială situată în proximitatea centrului care este inertă, total inaccesibilă locuitorilor, dar pentru care există propuneri de proiecte de tip mixt.
Astfel de proiecte au relevață pentru Cluj în condițiile în care, în ciuda succesului economic, orașul a rămas în urmă la capitolul proiecte moderne de retail și mixed-use.
Potrivit Colliers, au fost dezvoltate doar 180.000 mp de spații comerciale închiriabile la o populație de circa 700.000 de locuitori în zona metropolitană. Spre comparație, orașe din Polonia precum Cracovia și Poznan, cu o populație dublă față de Cluj (1,5 și, respectiv, 1,2 milioane de locuitori), au de peste patru ori mai mult spațiu comercial decât Clujul (între 800.000 și 900.000 mp fiecare). Decalajul este și mai mare în comparație cu orașele din Vestul Europei, situație care evidențiază potențialul semnificativ de dezvoltare a Clujului pe acest segment.
“Clujul este considerat cel mai modern și atractiv oraș din România, fiind prima opțiune pentru tinerii care se mută din alte orașe, datorită numărului mare de evenimente culturale, a stilului de viață și a calității vieții (mediu, spații verzi, restaurante, școli). Este un oraș care simte nevoia de noi dezvoltări imobiliare verzi de ultimă generație cu destinație mixtă. Orașul are o serie de zone industriale situate în oraș, care au un potențial uriaș de reamenajare, atrăgând dezvoltatori de renume. Cu suprafețe mari disponibile, astfel de proprietăți sunt perfecte pentru regenerare urbană, integrarea zonelor verzi cu funcțiuni de retail fiind în măsură să propună noi concepte. La nivel global se simte presiunea pe noile dezvoltări de a veni cu noi concepte verzi creative, care se disting clar de proiectele tradiționale, care să schimbe percepția consumatorilor cu privire la proiectele imobiliare. Orașe mari precum București, Cluj sau Iași au cu siguranță nevoie de astfel de produse și sperăm că ele vor fi dezvoltate în următorii ani”, a explicat Simina Niculiță.
De altfel, retailul este și cel mai „verde” sector în România, cu aproximativ 70-80% din proiectele majore de retail din orașele mari, precum București, Cluj-Napoca, Timișoara, care dețin certificări verzi. Departamentul ESG Strategic Advisory din cadrul Colliers, cu echipă dedicată de specialiști LEED, BREEAM, WELL, EDGE, Fitwel și Access4You, și-a dezvoltat portofoliul de servicii dedicate angajamentelor de mediu, sociale și de guvernanță (ESG), oferind consultanță pentru calculul amprentei de carbon, în proiecte de decarbonizare „Net Zero Carbon”, de definire a strategiilor ESG în mediul construit, de evaluări și consultanță în domeniul de aplicare a Taxonomiei UE și audituri energetice.
Polonia și Ungaria, sub semnul schimbării
Reconversia industrială este o tendință clară la nivelul întregii Europe Centrale și de Est. La Poznan, al cincilea oraș ca mărime din Polonia, este în derulare un proiect care revitalizează site-ul fostei fabrici de textile Modena, situat în centrul orașului. Proiectul are focus pe rezidențial și redesenează un întreg cartier, în care natura și sustenabilitatea au o notă dominantă.
Proiectul Promenada Corvin din Budapesta este reprezentativ pentru regenerarea urbană. O suprafață de 500.000 de mp nevalorificată ani de zile a fost transformată în cel mai dinamic cartier al orașului, care include un mix de funcțiuni – rezidențial, sport, leisure, dar și o promenadă verde, spațioasă și magazine.