‘România a reuşit în urma negocierilor pentru noua PAC, menţinerea schemei de plată unice pe suprafaţă – SAPS până în anul 2020 şi acordarea Plăţilor Naţionale Directe Complementare (PNDC) în condiţiile şi sectoarele pentru care s-au acordat aceste plăţi în anul 2013. Întrucât există discrepanţe între valoarea subvenţiilor acordate pentru schema de plată unică pe suprafaţă (SAPS) şi schema de plată unică (SPS), acordată în alte state membre, noua PAC reduce diferenţele dintre subvenţiile primite de agricultorii. Astfel, în România subvenţia la hectar plătită din bugetul UE va ajunge în 2019 la o medie de 196 de euro, faţă de 139,17 de euro cât este în 2013, iar bugetul alocat Romaniei pentru plăţile directe ce le va efectua în perioada 2014-2020 va fi de peste 10,6 miliarde euro’, au declarat pentru AGERPRES reprezentanţi ai Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA).
Viitoarea Politică Agricola Comună va fi de o importanţă strategică pentru securitatea alimentară, pentru mediu şi pentru echilibrul teritorial şi va continua obiectivele generale ale PAC, dar va veni şi cu obiective noi în ceea ce priveşte acordarea plăţilor.
Continuarea implementării SAPS şi PNDC şi subvenţii mai mari pentru fermierii români, în perioada 2014-2020
Noua PAC va reduce diferenţele dintre subvenţiile primite de agricultorii din diferitele state membre ale Uniunii, iar România va putea acorda Plăţi Naţionale Directe Complementare (PNDC) în condiţiile şi sectoarele pentru care s-au acordat aceste plăţi în anul 2013. Astfel, se va putea continua aplicarea PNDC până în 2020 prin intermediul cărora fermierii pot beneficia de subvenţii suplimentare de la bugetul naţional, relevă informaţiile APIA.
Prin noile reglementări subvenţiile vor fi acordate numai fermierilor activi. Acestea exclud subvenţionarea de către PAC a deţinătorilor de terenuri agricole fără legătură cu activitatea agricolă. În aceste condiţii, există posibilitatea excluderii de la plată a celor care nu au o activitate minimă pe terenurile agricole deţinute.
Totodată, se introduce o listă negativă obligatorie a tipurilor de companii care deţin terenuri agricole dar sunt ineligibile pentru subvenţii agricole – aeroporturi, societăţi de cale ferată, cluburi de golf, companii de apă, etc. – cu excepţia cazului în care întreprinderea în cauza poate demonstra că desfăşoară cu adevărat o activitate agricolă.
Sprijin pentru o agricultură ‘verde’ şi pentru agricultura ecologică
Potrivit datelor APIA, prin noua PAC 30% din subvenţia la hectar va fi dedicată susţinerii acestor practici agricole benefice pentru mediu.
Cele trei măsuri de bază pentru ‘înverzirea’ practicilor agricole sunt menţinerea păşunilor permanente, diversificarea culturilor în fermă, menţinerea unor ‘zone de interes ecologic’, cum ar fi, de exemplu, includerea la plată perdelele de protecţie forestieră.
Aceste măsuri nu se aplică producătorilor bio certificaţi, acest model de agricultură implicând deja practicarea unei agriculturi durabile, cu efecte benefice asupra mediului. Totodată, în cadrul programului de dezvoltare rurală, agricultura ecologică va beneficia de o măsura dedicată de sprijin pentru conversie şi menţinerea exploataţiilor în acest sistem.
Sprijin pentru tinerii fermieri
Prin noua PAC, subvenţia la hectar pentru un tânăr fermier de până în 40 de ani care îşi începe activitatea în domeniul agricol va fi mărită cu 25% în primii 5 ani. Acest supliment se acordă într-o limită maximă cuprinsă între 25 şi 90 hectare, care urmează să fie stabilită de fiecare stat. Măsura va fi finanţată cu până la 2% din fondurile PAC destinate plăţilor directe din fiecare stat membru.
În plus, în cadrul programului de dezvoltare rurală tinerii fermieri vor putea beneficia în continuare de ajutor financiar nerambursabil de până la 70.000 euro pentru instalarea în fermă/deschiderea unei afaceri în agricultură, formare profesională şi servicii de consultanţă.
Sprijin pentru micii fermieri
Noua PAC oferă statelor membre posibilitatea de a introduce o schemă de plată fixă simplificată pentru micii fermieri. Orice fermier poate participă la schema pentru micii fermieri, prin care primeşte o subvenţie anuală fixa cuprinsă între 500 şi 1.250 euro, conform unor proceduri mult simplificate. Participanţii la schema de plată pentru micii fermieri vor avea de respectat cerinţe mai puţin exigente legate de eco-condiţionalitate şi vor fi scutiţi de la aplicarea măsurilor de ‘înverzire’.
Costul total al schemei pentru micii fermieri se încadrează în 10% din pachetul financiar naţional pentru plăţile directe. Totodată, prin posibilitatea aplicării unui supliment de plată pentru primele 30 de hectare, fermele mici şi mijlocii vor putea beneficia de subvenţii mai mari.
Sprijin pentru zone rurale şi sectoare agricole aflate în dificultate
România are posibilitatea de a acorda o plată directă suplimentară de până la 5 % din pachetul financiar naţional pentru plăţile directe pentru zonele defavorizate sau zonele care se confruntă cu constrângeri naturale. Până în anul 2018 va intra în vigoare o noua delimitare a zonelor defavorizate, pe baza a opt criterii biofizice. Totodată, statele membre îşi păstrează flexibilitatea de a defini, în plus, până la 10% din suprafaţa lor agricolă ca zone defavorizate specifice.
Această plată suplimentară este opţională şi nu afectează posibilitatea de a beneficia de un sprijin financiar pentru zonele cu constrângeri naturale/defavorizate în cadrul dezvoltării rurale. De exemplu, în cadrul programului de dezvoltare rurală, sprijinul pentru zonele montane poate ajunge până la 450 euro/ha.
Pentru sectoare agricole confruntate cu dificultăţi, România are opţiunea de a acorda un ajutor financiar suplimentar sub forma de plăţi directe cuplate, adică legate de producţie.
Până la 13% din bugetul alocat plăţilor directe poate fi folosit pentru astfel de măsuri, plus un buget specific de 2% din plăţile directe pentru culturile proteaginoase şi leguminoase, pentru reducerea dependenţei UE de importurile din acest domeniu.
România va dispune, în perioada 2014-2020, prin noua PAC, de o alocare financiară din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală de 8,0156 miliarde de euro pentru proiectele de investiţii prin PNDR şi de peste 10,6 miliarde de euro pentru plăţile directe din Fondul European pentru Garantare în Agricultură.