Ce schimbări aduce anul 2014 în sistemul de educaţie

Legea educaţiei naţionale prevede introducerea a trei noi evaluări la nivel naţional, cu subiecte unice: la finalul claselor a II-a (scris-citit si matematică), a IV-a (evaluare prin eşantionare la limba română/ limba maternă – înţelegerea textului scris şi matematică) şi a VI-a (două probe transdisciplinare: limba română şi limba modernă I, matematică şi ştiinte). Până în prezent, aceste evaluări s-au făcut în sistem pilot, pe un eşantion de şcoli.

Tot din 2014 se modifică şi cadrul general privind admiterea în anul I în învăţământul superior şi nu vor mai fi luate în calcul notele din liceu. Până acum, luarea în calcul a notelor din liceu era lăsată la latitudinea organizatorilor examenului de admitere, respectiv a facultăţilor.

Ministrul delegat pentru Învăţământ Superior Mihnea Costoiu a precizat că universităţile vor putea stabili, pe lângă acest nou cadru general, criterii specifice pentru admiterea la licenţă, master sau doctorat. Astfel universităţile pot lua în continuare în calcul, la admiterea la licenţă, media la bacalaureat sau notele la unele probe din acest examen.

Un alt act normativ acordă dreptul absolvenţilor învăţământului profesional să continue studiile liceale la forma de învăţământ cu frecvenţă. Legea educaţiei naţionale acorda posibilitatea absolvenţilor învăţământului profesional, care promovau examenul de certificare a calificării profesionale, să urmeze cursurile învăţământului liceal doar la forma cu frecvenţă redusă.

Elevii din învăţământul profesional beneficiază şi ei de tarif redus cu 50 la sută pentru transportul local în comun, după ce reducerea era acordată doar pentru elevii din învăţământul obligatoriu şi liceal.

De asemenea, a fost extins sprijinul financiar acordat elevilor din mediul rural pentru continuarea studiilor liceale şi la elevii din mediul urban care provin din grupuri socio-economice dezavantajate.

Din 2014, cadrele didactice netitulare calificate care obţin la concursul naţional unic de titularizare cel puţin nota 7, având astfel posibilitatea să ocupe un post de titular, au posibilitatea să facă acest lucru în şase ani. Până în prezent rezultatul la concursul de titularizare era valabil doar trei ani, iar concursul trebuia susţinut din nou dacă nu erau disponibile posturi în acest interval, iar anterior candidaţii trebuiau să susţină concursul an de an dacă nu obţineau şi post în urma promovării cu minim 7.

În învăţământul superior vor fi aplicate noi măsuri ce privesc finanţarea pe baza indicatorilor de calitate, şi nu pe baza ierarhizării şi clasificării universităţilor, şi creşterea rolului Consiliului Naţional al Rectorilor, care devine, prin lege, partener de dialog social al Ministerului Educaţiei.

Totodată, se introduc modalităţi suplimentare de alocare a fondurilor către universităţi, dându-se posibilitatea agenţilor economici şi institutelor de cercetare să finanţeze studiile de doctorat.

De asemenea, s-a asigurat cadrul legal pentru ca specialişti din diverse domenii de activitate să ocupe funcţii didactice de predare, având statutul de cadru didactic asociat invitat.

Printre schimbările anunţate anul trecut se numără şi impunerea unei medii minime, de 5, pentru admiterea la liceu, începând din 2015. Anunţul a fost făcut, la prezentarea bilanţului anului şcolar 2012-3013, de ministrul Educaţiei, Remus Pricopie, care a precizat că intervalul de doi ani până la intrarea în vigoare a reglementării este necesar pentru pregătirea acesteia.

Evaluarea naţională, admiterea la liceu şi bacalaureatul vor fi date, din 2019, după modelul testelor PISA, respectiv cel de interdisciplinaritate, potrivit unei ordonanţe de urgenţă din 2013 care modifică Legea educaţiei.

Una dintre modificări reglementează calendarul de introducere a noilor forme ale examenelor de evaluare naţională, admitere la liceu şi bacalaureat, începând cu generaţiile de elevi care intră în clasa a V-a, respectiv în clasa a IX-a, în anul şcolar 2015 – 2016.

„În acest sens, metoda interdisciplinară de predare a fost introdusă, pentru prima dată, în sistemul românesc de educaţie în anul şcolar 2013 – 2014, pentru ciclul primar, urmând ca ea să fie extinsă, în anii următori, şi la celelalte cicluri de studii. De asemenea, introducerea evaluărilor la clasele a II-a, a IV-a şi a VI-a, începând cu anul şcolar în curs (2013 – 2014), evaluări care sunt concepute după modelul testelor internaţionale de tip PISA, va permite elevilor să se pregătească pentru noua formă de evaluare prevăzută de Legea nr. 1/2011 (a educaţiei naţionale, n.r.)”, a spus ministrul Remus Pricopie.

PISA este o evaluare standardizată internaţional, proiectată împreună de către ţările participante. România participă la aceste testări din 2000. Ultima testare PISA, de pildă, a conţinut atât itemi ce vizează competenţele de matematică şi rezolvare de probleme în situaţii autentice ce pot fi întâlnite în viaţa adultă (în pondere de 75 la sută), cât şi de citire sau lectură (15 la sută) şi ştiinţe (10 la sută).

Elevii români se află pe locul 45 din 65 de ţări în urma testului PISA din 2012, rezultatele obţinute de ei fiind sub media mondială la toate cele trei domenii evaluate, respectiv matematică, citire/lectură şi ştiinţe, potrivit informaţiilor date publicităţii la începutul lunii decembrie.

La testul PISA din 2009, România a ocupat locul 49 din 65 de ţări participante, iar în 2006 a fost pe poziţia 47 din 57.