Economica.net - De la 18 minute în România la aproape patru ore în Grecia, câte ore de muncă sunt necesare pentru a plăti pentru factura de internet - Economica.net

De la 18 minute în România la aproape patru ore în Grecia, câte ore de muncă sunt necesare pentru a plăti pentru factura de internet

Atât Europa, cât și America de Nord au țări cu conexiuni la internet accesibile și fiabile. În Statele Unite, sunt necesare doar 51 de minute de muncă pentru a acoperi costurile de internet. Între timp, România se remarcă prin prețurile relativ scăzute la internetul fix, cu un preț echivalent cu 18 minute de muncă, fiind departe de Grecia, care necesită în medie trei ore și 42 de minute, arată datele unui studiu al furnizorului de servicii VPN Surfshark.

Economica.net - sâm, 04 nov. 2023, 12:30

Trimite pe:

Aflat la cea de-a cincea ediție, Indicele calității digitale a vieții (Digital Quality of Life – DQL) dezvăluie informații despre factorii care au un impact asupra bunăstării digitale a unei țări și despre domeniile care ar trebui să fie prioritare pentru îmbunătățiri viitoare.

Astfel, România ocupă locul 14 în lume în acest Index, din 112 de țări analizate și locul 13 în Europa, din 38 de state. În ultimii ani, România și-a îmbunătățit mult perfomanța. De exemplu, față de anul trecut am făcut un salt de 20 de poziții, iar față de 2022 am urcat 25 de poziții, de pe locul 39.

Indexul este împărțit în patru piloni principali: accesibilitatea internetului, calitatea internetului, e-infrastructura, e-securitatea și e-guvernarea. Acești piloni au, la rândul lor, 14 indicatori care ajută la măsurarea calității digitale globale a vieții.

Indicele de accesibilitate la internet ia în considerare timpul petrecut la locul de muncă pentru a-și permite cel mai ieftin internet în bandă largă + timpul petrecut la locul de muncă de o persoană pentru a-și permite cel mai ieftin internet mobil. Din acest punct de vedere, România ocupă locul 3 în lume (18 minute + 87 de ore și 26 de minute. Pe primul loc este Franța (16,9 minute pentru fix + 54 de minute pentru mobil), iar pe doi este Luxemburg, cu 16 minute + 69 de minute pentru factura de internet mobil. Top 5 este completat de Singapore și Austria.

Indicele de calitate a internetului este suma indicilor de viteză a serviciilor mobile și de bandă largă, de stabilitate și de creștere a rețelelor. Aici, România ocupă locul 12 în lume. Pe primele locuri sunt Emiratele Arabe Unite, Canada, Singapore, Danemarca și Franța pe 5.

Una dintre cea mai slabă performanță (locul 61) l-am obținut la Indicele infrastructurii electronice, care este determinat de numărul de utilizatori activi de internet (la 100 de locuitori) + indicele de pregătire a rețelei. Cele mai bune țări din acest punct de vedere sunt Suedia, Danemarca, Elveția, Olanda și SUA.

Indicele privind securitatea electronică este obținut prin combinarea indicelui de securitate cibernetică + statutul legislației privind protecția datelor cu caracter personal, iar România este pe locul 6 în lume la acest capitol, după Belgia, Lituania, Estonia, Cehia și Germania.

Nivelul de digitalizare al sectorului public, sau e-Guvernare, este calculat prin fuzionarea indicelui serviciilor online și a indicelui de pregătire pentru inteligența artificială. Datele din Index, plasează România pe locul 62 în lume, fiind, de altfel, indicatorul cel mai slab. Statele cu cele mi puternice sisteme de e-Guvernare sunt Croația, Bahrain, Qatar, Slovacia și Albania.

Țările care investesc în e-Guvernare și Infrastructura electronică, cele mai mari șanse de a-și îmbunătăți întregul indice

Totodată, raportul a mai arătat că unele țări au o calitate a vieții digitale mai bună, chiar dacă PIB-ului pe cap de locuitor este mai mic.

Astfel, 22 de țări – India, Filipine, Vietnam, Ucraina, Moldova, Columbia, Thailanda, Peru, Brazilia, Serbia, Turcia, Kazahstan, Malaezia, China, Argentina, Bulgaria, Rusia, Chile, România, Polonia, Croația, Ungaria – din 121 de țări depășesc calitatea digitală a vieții așteptată, cu niveluri mai ridicate de securitate electronică, infrastructură electronică și guvernare electronică.

”Acești trei piloni au o corelație mai puternică cu DQLi decât PIB-ul pe cap de locuitor. Și sunt un indicator că există posibilitatea de a ridica bunăstarea digitală globală cu mai puține resurse, dar cu o planificare strategică mai bine orientată”, precizează sursa citată.

Țările care investesc în proiecte de guvernare electronică au cele mai mari șanse de a-și îmbunătăți întregul indice DQL. Iar acest lucru se datorează faptului că, dintre toți pilonii, e-guvernarea a avut cea mai puternică corelație cu indicele DQL (0,94). Infrastructura electronică a avut a doua cea mai mare corelație cu indicele DQL (0,91). Adică cei mai slabi indicatori ai României. În schimb, accesibilitatea internetului, capitol la care România stă cel mai bine, a demonstrat cea mai mică corelație, de 0,67.

La nivel global, internetul devine din ce în ce mai accesibil

Comparativ cu anul trecut, în 2023, oamenii trebuie să lucreze cu 11% (42 de minute) mai puțin pentru a-și permite internet fix în bandă largă. Internetul mobil este, de asemenea, mai accesibil – oamenii trebuie să lucreze cu 26% (41 de minute) mai puțin decât în 2022. Analiștii spun că acest lucru ar putea indica faptul că prețurile la internet nu au ajuns încă la nivelul inflației, în condițiile în care salariile au crescut cu aproape 10%.

Locurile în care oamenii trebuie să muncească cel mai mult pentru a-și permite să își achite facturile la internet sunt, în ordine inversă, Mali, Zimbabwe (72 de ore și 39 de minute pentru internet fix), Coasta de Fildeș, Camerun și Trinidad Tobago.

Deși, la prima vedere, prețurile ridicate pentru servicii slabe pot părea contradictorii, dezechilibrul poate fi explicat prin infrastructura deficitară și ratele scăzute de penetrare a internetului în unele țări, care se traduc printr-un cost mai ridicat pentru un produs care nu este încă pe deplin disponibil.

Tags: cost internet europa cost internet sua digitalizare guvern

Cele mai noi

Turiștii care aleg Grecia încep să se orienteze către lunile din afara sezonului de vârf tradițional

În Grecia, cererea de călătorii în timpul verii se modifică, de la lunile de vârf tradiţionale iulie şi august, la lunile mai, iunie şi septembrie, în urma schimbărilor climatice şi a......