Serviciile Poștei Române, fiabile dar prea puțin relevante. Cum arată Topul mondial al excelenței în serviciile poștale

Scorul de 53,3 primit de Poșta Română, plasează România în grupa țărilor de nivel 6 al dezvoltării serviciilor poștale, între Turcia și Ucraina. Serviciile poștale din țările aflate la nivelul 6 iau măsuri pentru a-și accelera dezvoltarea și lucrează intensiv la îmbunătățirea performanțelor în domenii critice. ”Economia lor va culege beneficiile acestor investiții, obținând o creștere mai mare și reducând inegalitățile”, arată UPU. La același nivel 6 s-au mai încadrat state precum Bulgaria, Ucraina, Spania, Vietnam, Azerbaijan, Columbia, Brazilia, Danemarca, Grecia, Iran, Arabia Saudită.

Nivelul 1 reprezintă țările cu niveluri extrem de scăzute de dezvoltare poștală, în timp ce nivelurile 9 și 10 cuprind țările cu niveluri ridicate sau excepțional de ridicate de infrastructură poștală.

În total, 37 de state se află între nivelul 7 si 10 de dezvoltare, printre care toate țările din regiune, cu excepția României, Bulgariei și Ucrainei. Campioana regiunii Europei de Est rămâne Polonia, care ocupă locul 20 în lume (în scădere), urmată de Cehia, Serbia, Republica Moldova și Ungaria, arată datele analizei realizate de Uniunea Poștală Universală (UPU).

Țările cu ”standardul de aur”

Țările care se clasează la nivelul 10 sunt, fără îndoială, ”în avangarda excelenței poștale”, precizează UPU. Aceste state oferă ceea ce poate fi considerat vârful mondial al serviciilor poștale. În 2022, Austria, Franța, Germania, Japonia și Elveția au fost clasificate în nivelul 10.

Printre acești performeri de elită, Elveția se remarcă într-o ligă aparte, deoarece a obținut scorul maxim pentru al șaptelea an consecutiv, ”ceea ce este de neegalat”.

”Identificate drept campioni regionali, aceste țări membre întruchipează standardul de aur în cadrul ecosistemelor poștale regionale respective. Deși pot ocupa niveluri diferite în clasificarea globală, fiecare dintre ele se remarcă drept lider incontestabil în propria arie geografică”, spune UPU.

Serviciile poștale din România, fiabile dar prea puțin relevante în piață

Fiecare dintre cele patru componente principale – fiabilitate, acoperire, relevanță și rezistență – are un interval de notare de la 0 la 100. România a performat de departe cel mai bine la componenta de fiabilitate (85,1 puncte), urmat de rezistență (56,5) și acoperire (49,2). Relevanța serviciului a primit cel mai slab scor, de doar 12,2.

Scorul de relevanță măsoară gradul de competitivitate al unui anumit operator în cel mai important segment de activitate al său (scrisori, colete, servicii financiare), precum și densitatea infrastructurii sale. O cerere puternică de servicii poștale, inclusiv servicii la ghișeu, poate facilita tranzacțiile economice într-o gamă foarte largă de sectoare și industrii, așa cum se reflectă de obicei prin scoruri de relevanță de peste 20, arată specialiștii.

Pentru a calcula punctajul pentru acest pilon, experții UPU au identificat mai întâi cel mai important segment de activitate al operatorului poștal, apoi l-au comparat cu cel mai performant operator din lume pentru acest segment. Această componentă combină datele privind cererea clienților pentru diferite servicii poștale – de la livrări interne la cele internaționale și servicii financiare – precum și densitatea oficiilor poștale dintr-o țară. De asemenea, acest pilon identifică punctele tari și punctele slabe ale modelului de afaceri poștal al unei țări, atribuind punctaje în consecință.

Scorul de fiabilitate se bazează pe performanța unei anumite țări în ceea ce privește rapiditatea și predictibilitatea livrării. Un scor relativ ridicat în această categorie (peste 70, iar Poșta Română a primit 85,1 puncte) înseamnă o fiabilitate excelentă a serviciilor și, de asemenea, încurajează încrederea consumatorilor. Punctajul total al pilonului se bazează pe două subvariabile principale, viteza de livrare și predictibilitatea livrării. Țările cu punctaj mare contribuie la extinderea comerțului electronic și facilitează economia digitală în sens larg, prin reducerea costurilor de tranzacție, explică UPU.

Scorul de rezistență se bazează pe o serie de factori care determină adaptabilitatea unui operator poștal la șocurile economice, sociale, tehnologice și de mediu. Această fațetă evaluează capacitatea sistemului poștal de a se adapta la perturbările economice și tehnologice, evidențiind totodată rolul acestuia în promovarea inițiativelor de incluziune socială ale unei țări. În cazul scorurilor de peste 60, aceasta subliniază avantajele societale mai largi ale susținerii unei rețele poștale rezistente.

Punctajul pentru raza de acoperire se bazează pe gradul de conectivitate (internațională) a rețelei poștale. Conectivitatea este măsurată prin numărul de parteneri de ieșire și numărul de trimiteri de ieșire pentru fiecare segment poștal (scrisori, colete și expres). Cu cât este mai mare numărul de parteneri și volumul exprimat în trimiteri, cu atât este mai mare scorul de acoperire. Acest indicator evaluează amploarea și eficiența rețelei poștale internaționale a unei țări în ceea ce privește conectarea cu restul lumii. Un scor relativ ridicat (peste 50) indică o conectivitate poștală globală robustă, ”care este vitală pentru comerțul electronic transfrontalier și pentru a sprijini dezvoltarea comerțului internațional pentru microîntreprinderile și IMM-uri”.

Fiecare dintre aceste categorii a avut și state vedetă, care au înregistrat salturi spectaculoase față de anul trecut. România nu se află printre ele. Așadar, în Europa și țările CIS s-au remarcat Muntenegru la recuperarea rezistenței și Slovenia la relevanță. Pilonul care se referă la raza de acoperire a fost redresat în mod spectaculos de către Polonia și Slovenia, în schimb la fiabilitate s-au remarcat Slovenia și Ucraina.

Uniunea Poștală Universală este o agenție specializată a Organizației Națiunilor Unite care coordonează politicile poștale între țările membre și facilitează un sistem poștal uniform la nivel mondial. Aceasta cuprinde 192 de state membre și are sediul la Berna, în Elveția.

Instituția estimează că piață globală a trimiterilor de scrisori a fost de 326 de miliarde de trimiteri anul trecut. Totodată, oamenii au trimis 104 miliarde de colete în anul 2022.