Document. Românii sunt „mai capitaliști” decât inventatorii capitalismului. Tinerii educați din România susțin capitalismul clasic, în detrimentul ESG și al noului „capitalism eco-social”: Profitul înainte de toate!

România rămâne una dintre oazele de capitalism autentic într-o lume dominată din ce în ce mai autoritar de principiile postcapitalismului: responsabilitate socială și protecția mediului înainte de satisfacția clientului și profit. În fapt, relevă o cercetare realizată de Institutul de Studii Financiare (ISF), românii și mai ales cei tineri și cu studii universitare sunt adepți ai principiului „profitul înainte de toate”, atunci când vine vorba de a alege companiile în care să investească. Pare paradoxal, în condițiile în care principiile ESG (Enviromental, Social, Governance) domină universitățile din mai toată lumea dezvoltată și încep să fie impuse în toate domeniile economice și financiare, de la industrie la bănci.

Dacă privim mai atent, însă, apetența românilor și în general a celor din fostul lagăr comunist pentru capitalismul clasic, în detrimentul postacapitalismului dominat de reguli și restricții, vine inclusiv din faptul că au experimentat doar 30 de ani sistemul economic liber (față de țările dezvoltate unde capitalismul domină de peste 150 de ani). În plus, asemănarea unor principii ale noului tip de capitalism social cu  unele restricții și impuneri din perioada comunistă (vezi obligativitatea de a avea în conducerea intreprinderilor un anumit procent de femei sau resctricțiile privind economia de energie), este posibil să  fi îndepărtat românii de noile concepte.

„În general românii au o orientare către profit, mai ales tinerii, arată sondajul nostru. De ce se întâmplă acest lucru? E posibil ca oamenii să fi preferat, de exemplu, să folosească banii pe care îi plătesc pe taxe și impozite pentru acțiuni sociale sau de protecția mediului. Probabil  nouă din zece  ar prefera să păstreze banii și să se implice personal”, spune Marian Siminică, directorul executiv al ISF. Mai jos, vă prezentăm principalele rezultate ale cercetării mai sus amintite, cu scurte explicații.  Menționăm că cifrele se mențin în aceeași notă și atunci când sunt puse în oglindă profitul și impactul social sau profitul și managementul riscului ori etica corporativă.

La nivel general, românii sunt împărțiți aproximativ egal între profit și responsabilitățile de mediu ale companiilor. Pe o scară de la 1 la 5 în care 1 înseamnă „complet de acord” cu afirmația de mai sus și 5 „deloc de acord”, punctajul mediu a fost 2,75.

Tinerii sub 30 de ani sunt mult mai orientați spre profit deeât românii cu vârsta peste 60 de ani. 

Românii cu educație universitară sunt mult mai orientați spre profit decât cei cu studii gimnaziale.

Vrem, nu vrem, drumul e unul: Protecția mediului și implicarea socială vor domina, impuse sau nu

Pe de altă parte, România, ca mai toate țările din Europa precum și Statele Unite și Canada, va trebui să se alinieze noilor trenduri. Cel puțin în ceea ce privește protecția mediului, drumul către impunerea unor comportamente stricte  este aproape de final. Deja companiile trebuie să respecte anumite reguli în ceea ce privește decarbonizarea, iar multe dintre ele se întrec să se laude cu rezultatele în ceea ce privește reducerea amprentei de carbon. În mediul financiar, băncile și-au propus deja anumite procente pentru finanțări verzi, iar în curând astfel de procente vor fi chiar impuse de reglementator. Iar exemplele pot continua, în ciuda faptului că încă știm foarte puțin despre conceptul ESG.

„În Parlament privim și noi pe Google despre ESG. Nu sunt multe dezbateri, dar sunt câteva inițiative care vin mai ales din partea Guvernului. Cea mai cunoscută e poate cea legată de ponderea femeilor în companii și politică. În anii ’80 au fost plantate, țările captaliste,  principalele semințe pentru ceea ce nuim acum ESG. Atunci am început să ne punem întrebări despre cum vom gestiona această planetă. Lucrul cel mai important este să măsori. Am căutat cum măsoară România factorii ESG. Am găsit pe site-ul Băncii Mondiale acești factori. Multe date sunt din 2014.Generațiile viitoare vor beneficia de aceste schimbări”, spune George Tuță, chestorul Camerei Deputaților.

Pe de altă parte, Mihnea Bărbulescu, director excecutiv al Erste Asset Management, arată că în Europa sunt deja investiții de 2 trilioane de dolari în zona ESG și că România s-a mișcat destul de bine în această privință, mai ales în zona fondurilor și a pieței de capital, în general. În lume sunt 2.600 de fonduri care au ca obiect investiții în ESG. Ca și Valentin Ionescu, directorul sectorului asigurări din ASF, Bărbulescu crede că drumul este ireversibil în această privință.