SENTIMENTUL de dimineaţă: Economia reală va conta mai mult decât pompa de dolari FED. Nu azi

Lipsa de direcţie va caracteriza şi azi piaţa, dacă marii jucători ai lumii nu vor găsi motive clare de a paria pe vânzări sau pe cumpărări. Bursa de la Bucureşti nu are propriile motive, aşa că piaţa noastră va fi tot ecoul, slab, al Vestului. Variaţiile curente încă nu pun în pericol tendinţa de creştere pe termen mai lung, lunar.
Adrian N. Ionescu - vin, 10 ian. 2014, 07:11
SENTIMENTUL de dimineaţă: Economia reală va conta mai mult decât pompa de dolari FED. Nu azi

Azi pieţele aşteaptă statistica privind locurile de muncă din SUA.

Jucătorii se lasă angrenaţi în acelaşi mecanism al descifrării semnelor după care „pompa de dolari” gratis îşi va reduce debitul.

Aceeaşi logică întoarsă pe dos: dacă economia americană merge bine, bursele cad, FEDeral Reserve nu mai pompează şi nu mai sunt la fel de mulţi bani de cumpărături, ca să stimuleze scumpirea mărfii.

La un moment dat, creşterile de aseară de pe pieţele lumii arătau că marii jucători sunt tentaţi să schimbe criteriul prioritar care le determină deciziile, apreciind în sfârşit că este o veste bună faptul că economia dă semne bune.

Şi că nu ar fi un semn  rău, pentru că, din cauza semnelor bune, FED va opri mai curând pompa de dolari gratis.

Ar fi fost  un semn că jucătorii îşi ascut discernământul, din moment ce pariază mai mult pe acţiunile europene, acceptând că este normal ca Banca Centrală Eruopeană să păstreze dobânzile mici. Căci, nu-i aşa, Europa merge mai greu decât America.

Lichiditatea de la Bursa de Valori Bucureşti (BVB) nu a mai fost susţinută şi a scăzut, ieri, de peste două ori de la nivelul onorabil de peste 13 milioane de euro, înregistrat, pe creştere, joi.

Pe de o parte, a început Goana după dividende: Cele mai mari randamente estimate la cele mai căutate acţiuni de la Bursă sunt prezentate în ECONOMICA.NET.

Pe de altă parte, avem în vedere prudenţa declanşată de ipoteza că marii jucători ar putea să considere exagerat optimismul cu care cotaţiile au crescut, până la noi maxime istorice pe marile pieţe, faţă de realitatea relansării economiei mondiale.

Altfel, Reuters a inventariat motivele pentru care se cuvine ca investitorii să fie prudenţi în 2014. (vezi ARHIVA, mai jos).

Repere tehnice

Din puncte de vedere al evoluţei tehnice a preţurilor, tendinţa principală, pe termen lung (lunar) este de de creştere.

Suntem oricum în teritorii cartografiate înainte de criză. Suntem la maximele ultimilor patru ani.

Indicele BET FI, cel mai sensibil barometru al evoluţiei preţurilor la BVB, începe azi de la  nivelul de 31.591 de puncte.

Mai avem de urcat măcar până la 34.079 de puncte un maxim „local” din 2 aprilie 2010, ca să confirmăm forţa creşterii post criză.

Pare că indicele a depăşit plafonul de rezistenţă la creştere de la 31.300 de puncte şi are loc să scadă pentru a nu compromite această victorie „locală”.

Alarma se poate dacă indicele scade sub 30.000.

Căci, să amintim, „o corecţie în interiorul tendinţei generale ascendente ar trebui să se limiteze la zona 30.000 – 28.700″, după cum scria Dan Rusu, şeful analiştilor casei de brokeraj BT Securities, în cel mai recent raport al său, din 12 decembrie.

Într-un eventual nou val de creştere, BET FI are potenţialul de a duce aprecierea indicelui până la 33.500 în prima jumătate a acestui an, potrivit estimărilor analistului clujean.

Un indice bursier este media ponderată a variaţiilor preţurilor acţiunilor care intră în „coşul“ (portofoliul) său. Această medie se face continuu şi se raportează la un reper fixat la lansare (1000 de puncte în România).

BET FI face media variaţiilor Fondului Proprietatea (FP) şi ale societăţilor de investiţii financiare (SIF) care au plasamente în cele mai multe dintre cele mai valoroase companii româneşti. De aceea BET FI fi este şi cel mai „nervos” (v. cap. DIDACTICE)

 

Ce este mai important din articol, sentimentul, este descris, de obicei, înainte de ora 9.30, când începe sesiunea de predeschidere a Bursei de Valori Bucureşti. Atunci, sistemul electronic al acesteia stabileşte preţurile de deschidere prin prelucrarea ordinelor date deja de brokeri, înainte de deschiderea de la ora 10. Actualizările ulterioare ale articolului sunt numai eventuale completări de conjunctură, date de arhivă şi corectură.

ARHIVA

În fapt, la Bucureşti se pariază pe percepţia pozitivă pe care marii investitori ai lumii o au despre Bursa din Bucureşti.

Sau, mai exact, pe cât de durabilă este această percepţie, obţinută în urma marilor listări ale Nuclearelectrica (SNN) şi Romgaz (SNG) au dovedit potenţialul acestei pieţe.

Listările Hidroelectrica şi CE Oltenia ar urma să consolideze percepţia pozitivă, dacă sentimenul dominant pe marile pieţe va mai favoriza investiţiile pe pieţele mici şi creşterile pe cele mari nu se va dovedi bula speculativă de care se tem pesimiştii.

În ultimul raport de SENTIMENT de piaţă de astă vară,  BET FI, cel mai nervos indice al BVB, trebuia să treacă peste 25.000 de puncte ca să invalideze scenariul unor corecţii, legate mai ales de neîncrederea în seriozitatea oficialilor guvernamentali, respectiv în promisiunile listării Nuclearelectrica (SNN) şi Romgaz (SNG).

Între timp,  cele două companii au şi simbol bursier, SNG concurează uneori Fondul Proprietatea (FP) la lichiditate, iar pentru BET FI se pune problema să depăşească rezistenţa de la 31.300 de puncte, la care s-a oprit încă de dinainte de Sărbători.

„DIDACTICELE“

Corecţiile de cotaţii pe pieţele bursiere survin de obicei atunci când investitorii devin mai dornici să încaseze profitul din creşterile anterioare decât să parieze pe creşteri ulterioare. Dar există şi corecţii pozitive la tendinţe negative.

Societăţile de investiţii financiare (SIF-urile) şi Fondul Proprietatea (FP) sunt cele mai lichide (cele mai tranzacţionate, mai uşor de găsit şi mai uşor de vândut) acţiuni de la BVB şi, de aceea, indicele lor este considerat ca un fel de oracol şi pentru restul pieţei.
 
Indicii sunt nişte medii ponderate ale variaţiilor preţurilor acţiunilor care intră în „coşul“ (portofoliul) fiecăruia,raportate la un reper fixat la lansare (1000 în România).

FP şi SIF-urile sunt nişte mari fonduri de investiţii care au ele însele „expuneri“ (investiţii) în aproape toată economia românească, inclusiv în societăţi energetice la care nimeni, în afară de FP, nu are acces.

De aceea FP şi SIF-urile sunt cele mai căutate, mai ales de investitorii străini şi de aceea au un indice special dedicat, iar noi le urmărim în mod special evoluţia. Din toate aceste motive se şi spune că BET FI, indicele lor, are reputaţia de a anticipa comportamentul întregii burse.

SUPORTURILE sunt preţuri minime anterioare, relevante ca niveluri până la care preţurile pot scădea, într-o tendinţă curentă, minoră,  fără ca tendinţa principală de creştere să fie periclitată. Pot fi şi praguri la care o tendinţă minoră de scădere se opreşte.

REZISTENŢELE sunt maxime anterioare relevante ca niveluri  până la care preţurile pot creşte, într-o tendinţă  curentă, minoră, fără ca tendinţa principală descendentă să fie răsturnată. Ele mai pot fi şi praguri peste care tendinţa de creştere minoră nu mai poate trece.

VOLATILITATEA, adică variaţiile mari de preţuri, este semn de confuzie pe piaţa, dar convine speculatorilor.

LICHIDITATEA (valoarea tranzacţiilor), este un  indicator al uşurinţei cu care poţi găsi acţiunile căutate sau le poţi vinde pe cele care le ai deja, la preţuri cât mai apropiate de cele dorite.

Brokerii se uită la lichiditate ca să caute confirmare pentru tendinţele curente. Dacă aceasta este mică, scăderile sau creşterile de preţuri nu au o mare relevanţă.

Dar dacă lichiditatea este mare (la BVB circa 15 milioane de euro, în această perioadă, dar cât mai mult peste) şi indici bursieri scad consistent, atunci înseamnă că avem de a face cu o corecţie semnificativă.

MEDIA MOBILĂ este o medie a cotațiilor pe un anumite număr de perioade (minute, ore, zile, săptămâni) și se compară cu evoluția cotațiilor curente pe aceleași perioade. În media mobilă, cotația cea mai nouă o înlocuiește pe cea mai veche. Dacă media mobilă este sub cotația curentă – este bine, dacă rămâne deasupra cotaţiei curente, care a scăzut – este rău.

Mai trebuie remarcat că știrile importante ale săptămânii  pot afecta semnificativ acuratețea prescripțiilor rezultate din analiza tehnică a evoluției prețurilor.
 
AVERTISMENT

Mai întâi:

Cele de mai sus sunt expresiile a ceea ce se cheamă sentiment de piaţă, intuiţii, care se dovedesc a fi corect de cele mai multe ori, dar pot da şi greş. Chiar şi atunci sunt utile, ca repere.

Apoi:

Estimările analitice care se strecoară prin sentimentele de piaţă ale autorului şi ale invitaţilor săi nu sunt nici prognoze nici recomandări pentru anumite decizii de luat la bursă.

Responsabilitatea deciziilor de investiţii, ca şi de căsătorie sau de mers la război (cum zice proverbul), este exclusiv a celor care le iau.

Te-ar mai putea interesa și
llie Bolojan, intervenție publică rară. Apel către Ciucă, Geoană și Lasconi, pentru „o soluție în al 11-lea ceas”
llie Bolojan, intervenție publică rară. Apel către Ciucă, Geoană și Lasconi, pentru „o soluție în al 11-lea ceas”
Preşedintele Consiliului Judeţean Bihor, liberalul Ilie, Bolojan, nominalizat de trei candidaţi la preşedinţie drept posibil prim-ministru, face un apel către Nicolae Ciucă, Mircea Geoană şi......
Citroen țintește din nou succesul Dacia. Viitorul C4 va concura cu Dacia Duster
Citroen țintește din nou succesul Dacia. Viitorul C4 va concura cu Dacia Duster
Marca Citroen a grupului Stellantis devine tot mai clar, de la un an la altul, un concurent pentru Dacia. Viitorul model ...
Alexandru Rafila: Descentralizarea rezidenţiatului continuă, universităţile se vor ocupa direct de organizarea sa
Alexandru Rafila: Descentralizarea rezidenţiatului continuă, universităţile se vor ocupa direct de organizarea sa
Descentralizarea rezidenţiatului demarată în urmă cu un an va continua, universităţile urmând să se ocupe direct ...
Piața suplimentelor alimentare din România va ajunge la la peste 670 de milioane de euro, în 2024
Piața suplimentelor alimentare din România va ajunge la la peste 670 de milioane de euro, în 2024
Un român cheltuiește, în medie, 35,42 euro pe suplimente alimentare față de 89 de euro cât este consumul pe cap de ...