Ţara cu 2,1 milioane de locuitori a fost lovită de inundaţii de proporţii în luna august care au distrus afaceri, case şi infrastructură. Eforturile de reconstrucţie, care ar putea costa până la 10 miliarde de euro sau aproximativ 18% din Produsul Intern Brut al Sloveniei, afectează finanţele publice şi pun presiuni asupra Guvernului de la Ljubljana.
Actul normativ adoptat de Executiv, care are nevoie şi de aprobarea Parlamentului, intenţionează să impună o taxă de 0,2% din activele bancare totale. Măsura, care ar urma să aducă 100 de milioane de euro la buget în fiecare an, pune Slovenia într-un grup din ce în ce mai mare de state membre UE care încearcă să acopere golurile din buget prin taxe speciale pe bănci care au afişat profituri record.
De asemenea, Guvernul de la Ljubljana intenţionează să majoreze rata de impozitare a companiilor până la 22%, de la 19%.
Ambele măsuri urmează să fie aplicate în următorii cinci ani, cu venituri estimate de aproximativ 1,5 miliarde de euro până în 2029, a declarat ministrul sloven al Finanţelor, Klemen Bostjancic. Cu toate acestea, principala sursă de finanţare atât anul următor cât şi dincolo va consta în „împrumuturile statului”, a precizat Bostjancic.
Popularitatea Guvernului condus de premierul Robert Golob (foto) a atins cel mai redus nivel de la venirea la putere, anul trecut, pe fondul acuzaţiilor de imixtiune în munca poliţiei, remanierea ratată a Cabinetului, luptele din interiorul partidului la putere şi nemulţumirea alegătorilor faţă de incapacitatea coaliţiei la putere de a face reforme.