Se preconizează că valoarea totală a capacității eoliene offshore operaționale la nivel mondial va ajunge la 250 GW până în 2030, dar este insuficientă pentru a îndeplini recomandarea Agenției Internaționale pentru Energie Regenerabilă (IRENA) de 500 GW pentru scenariile net zero
IRENA a anunțat că, pentru a menține încălzirea globală sub 1,5 grade Celsius, capacitatea totală de energie electrică din surse regenerabile trebuie să se tripleze până la peste 11.000 GW până în 2030 și să crească în continuare până la peste 33.000 GW până în 2050. În special, capacitatea eoliană offshore ar trebui să crească de la 64 GW în prezent la 494 GW până în 2030 și la 2. 465 GW până în 2050
Cele 19 țări despre care vorbește raportul vizează un total de 255 GW, dar consultantul preconizează că doar 160 GW vor deveni operaționali până în 2030. Se așteaptă ca șapte țări din grup să-și rateze obiectivele cu 50% până la 100%.
Potrivit raportului, capacitatea operațională la nivel mondial reprezintă doar 13% din cei 494 GW necesari până în 2030 pentru a îndeplini obiectivul net zero al IRENA. Pe baza calculelor organizației mondiale, capacitatea operațională trebuie să crească de peste șapte ori în următorii șapte ani pentru a menține încălzirea sub 1,5°C.
Presupunând că toți cei 107 GW de capacitate asigurată în prezent vor fi realizați până în 2030, alți 323 GW care sunt în curs de dezvoltare vor trebui să devină operaționali până în 2030 pentru a atinge obiectivul IRENA, se arată în raport.
În acest an, industria eoliană offshore a înregistrat întârzieri și anulări de proiecte, determinate de creșterea costurilor din cauza provocărilor legate de lanțul de aprovizionare, precum și de creșterea inflației și a ratelor dobânzilor.
Dezvoltatorii rămân dornici să își continue planurile de creștere pe termen lung, în pofida creșterii actuale a costurilor cu 40%. Perturbările au afectat mai ales proiectele pe termen mediu care urmează să fie construite înainte de sfârșitul deceniului. Printre exemple se numără Regatul Unit, unde nicio capacitate din cadrul Rundei anuale de alocare nu s-a calificat pentru a fi construită, Statele Unite, unde mai multe contracte de preluare a energiei sunt renegociate și reziliate, și Polonia, unde dezvoltatorii întârzie deciziile finale de investiții, potrivit raportului.
ERM a opinat că, având în vedere tehnologia, interesul investitorilor și un număr substanțial de proiecte pe masă, sunt puse bazele expansiunii eoliene offshore, dar că persistă provocări critice. Firma de consultanță a vorbit în acest sens despre procesul de autorizare, de integrare în rețea, despre problemele legate de lanțul de aprovizionare și cele legate de finanțări.
China conduce
De la COP27, punctul de inflexiune major a fost depășirea de către China a arealului de naștere al eolienelor offshore – Europa, în ceea ce privește capacitatea operațională totală.
„De la COP27 încoace, 9 GW de capacitate eoliană offshore au intrat în exploatare, în timp ce aproape 50 GW au premisele că vor fi construiți. Peste 75% din noua capacitate operațională a fost construită în China. Pe alte piețe s-au înregistrat progrese mai mici în ceea ce privește capacitatea operațională; câte un proiect eolian offshore a devenit operațional în Marea Britanie, Norvegia, Germania și Taiwan”, adaugă raportul.
Nici energia eoliană offshore cu turbine plutitoare nu va avansa suficient de repede pentru a contribui la realizarea obiectivelor pentru 2030
ERM a estimat că totalul proiectelor de energie eoliană offshore plutitoare la nivel global este de peste 400 GW. Deși capacitatea de dezvoltare flotantă recuperează din decalajul față de cea cu turbine fixate, piața este imatură, iar numeroase bariere împiedică industrializarea capacităților flotante, potrivit raportului.
Doar 218 MW de capacitate plutitoare este în prezent operațională și doar 158 MW sunt într-o fază de dezvoltare care ăi vor aduce în final în piață, dar nimeni nu se așteaptă la o contribuție semnificativă din partea acestei tehnologii la atingerea țintelor pentru 2030, focusul fiind, în continuare, pe tehnologia cu turbine fixate pe fundul mării.