„Legea a fost în dezbatere publică încă din 3 septembrie 2013, am primit observaţii scrise de la consilierul prezidenţial, deci preşedintele şi consilierii săi au avut acces la acest proiect de lege, dar unele observaţii văd că le face abia acum.”, a spus ministrul Constantin, liderul Partidului Conservator.
În opinia sa, legea trebuia promulgată chiar dacă avea unele „imperfecţiuni” cauzate atât de faptul că a trebuit să fie făcută urgent, cât şi de unele modificări aduse în Parlament. Ministrul a adăugat însă că, în pofida acestor mici probleme, actul normativ favoriza cetăţenii români, fermierii, comunitatea locală.
„După ce legea era promulgată, puteam modifica rapid micile imperfecţiuni”, a explicat ministrul.
El consideră că Guvernul a făcut şi va face tot ce se poate ca prin această lege să fie protejat interesul naţional, dar arată că este imposibil ca pentru cetăţenii europeni să fie aplicată o măsură similară cu cea pe care statele acestora o aplică cetăţenilor români.
„În acest sens, Ministerul Agriculturii a venit cu actul normativ prin care dăm posibilitatea românilor, celor din comunităţile locale, să aibă drept de preempţiune la terenul dat spre vânzare. Însă, preşedintele introduce azi o nouă teză prin care ar trebui să spunem în lege o chestiune imposibilă din punct de vedere legislativ. Asta ar însemna să transpunem în legislaţia românească procedurile celorlalte 27 de stat ale UE”, a precizat Constantin.
În ceea ce priveşte obiecţiile referitoare la Administraţia Domeniilor Statului (ADS), ministrul Agriculturii a admis că acestea sunt de luat în calcul şi a precizat că este dispus să le modifice, chiar dacă Ministerul Justiţiei nu a avut obiecţii de legalitate atunci când a emis un aviz.
„Nu e niciun fel de problemă, vom modifica. O să fie o direcţie în minister care se va ocupa de reglementarea pieţei funciare şi ADS doar va cumpăra terenuri, nu şi va vinde, în cazul în care exercită dreptul de preempţiune. Ministerul Justiţiei nu a făcut observaţii pe această temă, dar o să modificăm şi, pentru a fi foarte clari şi foarte corecţi, vor exista două instituţii”, a arătat ministrul..
El a subliniat şi faptul că preşedintele Traian Băsescu a fost cel care a semnat Tratatul de aderare la Uniunea Europeană, reprezentând documentul prin care România şi-a asumat inclusiv liberalizarea pieţei funciare.
„Preşedintele cred că este primul vinovat că s-a liberalizat piaţa funciară la 1 ianurie 2014, pentru că dânsul a semnat Tratatul de aderare, în 2005”, a conchis ministrul de resort.
Preşedintele Traian Băsescu a cerut Parlamentului, recent, reexaminarea Legii care reglementează cumpărarea de terenuri de către cetăţenii europeni.
Preşedintele menţiona în cerere faptul că articolul. 2 alineat (2) stabileşte că „prevederile prezentei legi se aplică cetăţenilor români, respectiv cetăţenilor unui stat membru al Uniunii Europene sau ai statelor care sunt parte la Acordul privind Spaţiul Economic European (ASEE)…” şi „persoanelor juridice având naţionalitatea unui stat membru al Uniunii Europene sau a statelor care sunt parte la Acordul privind Spaţiul Economic European (ASEE)”.
„Această reglementare nu este clară, întrucât trebuie prevăzut expres dacă legea se aplică şi persoanelor juridice având naţionalitatea română sau numai persoanelor juridice având naţionalitatea unui stat membru al Uniunii Europene, altele decât cele române”, se preciza în cerere, adăugându-se că această menţiune „este utilă deoarece un act normativ trebuie sa fie predictibil şi previzibil”.
Marţi, preşedintele Traian Băsescu a trimis Parlamentului o completare la cererea de reexaminare a legii privind terenurile, menţionând că cetăţenii şi persoanele juridice din UE ar trebui să poată cumpăra terenuri extravilane în aceleaşi condiţii în care românii pot cumpăra terenuri în statele UE.
Potrivit preşedintelui, instituirea unei asemenea reglementări nu este de natură să creeze o restricţie în privinţa achiziţionării de terenuri agricole în România de către cetăţenii statelor membre ale Uniunii Europene ori de către persoanele juridice având naţionalitatea unui stat membru al Uniunii Europene, ci urmăreşte să ofere condiţii legale similare în cadrul sistemul legislativ european.
Conform Tratatului de aderare la UE, România s-a angajat ca la 1 ianuarie 2014 să liberalizeze piaţa funciară, astfel încât cetăţenii străini, persoane fizice, din comunitatea europeană să poată cumpăra fără restricţii terenuri agricole.