Revolut a realizat alături de Dynata un studiu despre cadourile de Crăciun. Peste 14.000 de respondenți din 14 țări, printre care și 1.000 de români, au arătat care sunt disponibilitățile financiare pentru cadourile de Crăciun în 2023 și cum se raportează aceștia la produsele și serviciile de lux, deseori enumerate pe lista de dorințe către Moșul.
Câți bani ar trebui să aibă în cont Moș Crăciun?
Black Friday, Cyber Monday și Moș Nicolae au trecut și se apropie următorul moment în care cheltuielile românilor cresc – Crăciunul. Anul trecut, cei mai mulți dintre respondenții la un studiu similar (48%) spuneau că vor aloca sub 250 de euro pentru sărbători, iar 6% dintre respondenții din această piață au declarat că nu vor cheltui deloc de sărbători. 43% se așteptau să cheltuiască între 250-1.000 de euro și 3% chiar peste 1.000 de euro.
Cum arată bugetele pentru cadouri de Crăciun anul acesta? 28% au un buget de cadouri cuprins între 100-200 de euro, 27% chiar mai puțin – 50-100 de euro. Practic, mai bine de jumătate dintre români ar aloca pentru cadourile de Crăciun între 50-200 de euro, deci un buget mai mic decât în 2022. Un român din cinci are pregătit un buget de 200-500 de euro pentru aceste cheltuieli, în timp ce 2% nu vor cumpăra deloc cadouri (un procent inferior celui înregistrat în 2022). Și pentru că oricât de mici ar fi, cadourile aduc, totuși, bucurie în jurul bradului de Crăciun, 8% dintre respondenți spun că vor cheltui pe cadouri măcar 50 de euro.
Moșul are în cont ceva mai mulți bani pentru daruri în alte țări. În Franța, bugetele care se plasează între 200-500 de euro reprezintă 35%, în Spania și Italia, câte 29%. Pe măsură ce ne apropiem de Estul Europei, și bugetul Moșului se micșorează. Bugetele de 200-500 euro sunt mai rar întâlnite în Letonia (13%), Ungaria (14%), Polonia și Lituania (18%).
Problema cea mai mare cu un cadou apare atunci când, în ciuda prețului mare, acesta nu e pe placul destinatarului. În cadrul sondajului, 5% dintre respondenții români au recunoscut că returnează darurile pe care le primesc dacă sunt nepotrivite. Pentru alți 5% dintre respondenți, este posibil să fi returnat cadouri în trecut, dar în general evită să facă acest lucru, deoarece este jenant. 29% nu le returnează deoarece se bucură de fiecare cadou, iar 41% respectă vorba din bătrâni de a „nu căuta la dinți calul de dar”. 20% nu au dileme, deoarece cei dragi le cunosc preferințele și aleg bine cadourile.
Dacă românii tind să nu returneze cadourile, ce se întâmplă în alte țări? Cadourile sunt returnate cel mai des în Singapore (8%), Spania (6%) și Australia (5%), în principal printre destinatarii din grupa de vârstă 25-34 de ani (5%). Italienii sunt cei mai jenați când vine vorba de a returna un cadou (22%). Portughezii (23%) și polonezii (22%) își cunosc cel mai bine gusturile și așteptările, iar asta îi ajută mai mereu să primească darurile potrivite. Spaniolii (36%), portughezii (34%) și brazilienii (31%) se declară mai mult decât mulțumiți de orice cadou.
Dorințele financiare și-au făcut și ele loc pe lista pentru Moșul
Dacă de Crăciun s-ar împlini și dorințele legate de bani, românii ar pune pe primele două poziții pe lista către Moșul o mărire de salariu (24%) și dobândirea de cunoștințe despre cum să-și sporească resursele financiare (24%). Rambursarea împrumuturilor este și ea printre dorințe – 21% dintre răspunsuri se leagă de aspirația de a restitui banii luați cu împrumut. Pe listele de dorințe, românii au mai pus și o inflație mai mică (13%), taxe mai reduse (8%), dobânzi mai mari la contul lor de economisire (3%).
Sunt așteptările românilor mult diferite de cele ale altor respondenți? Lituanienii (13%) și bulgarii (15%) sunt mai puțin interesați să-și ramburseze împrumuturile decât portughezii (27%) și australienii (26%). Brazilienii (29%), lituanienii (26%) și spaniolii (26%) ar dori să găsească sub bradul lor de Crăciun un cadou sub forma unei creșteri de salariu. Francezii (32%) și maghiarii (23%) visează la o inflație mai mică. Belgienii (16%) și lituanienii (14%) îi cer lui Moș Crăciun impozite mici. Rezidenții din Australia (10%) și Singapore (9%) ar dori ca dobânda la conturile de economii să fie mai mare.
Cine visează la cunoștințe mai bune despre cum să-și înmulțească banii? În primul rând, bulgarii (43%), în al doilea rând, singaporezii (28%), iar în al treilea rând, românii (24%). Revolut pune la dispoziția utilizatorilor săi cursuri, direct în aplicație, pentru a-și extinde cunoștințele despre investițiile în acțiuni sau ETF-uri (în secțiunea de Trading) sau alte instrumente investiționale cu risc mai ridicat. Recent, banca digitală a adăugat și un modul educativ despre prevenirea fraudelor financiare, care poate fi accesat din secțiunea Învață din Profil.
Este luxul o opțiune pentru cadourile de Crăciun?
48% dintre românii chestionați în studiul Revolut cred că în zilele noastre luxul înseamnă să ai suficiente resurse pentru a călători oriunde îți dorești, pe tot parcursul anului. Aceasta este percepția actuală a luxului în rândul consumatorilor locali. Și este vizibilă și în comportamentul clienților Revolut: bugetul pentru serviciile turistice alocat în perioada ianuarie – noiembrie 2023 a crescut cu 67%, la peste 1,8 miliarde de lei, față de perioada similară a anului anterior. Un client Revolut din România a cheltuit, în medie, peste 934 de lei pe lună pentru turism, față de 876 de lei pe lună (în perioada 1 ianuarie – 30 noiembrie 2023 vs. 1 ianuarie – 30 noiembrie 2022).
Pentru 40% dintre români, timpul în sine este un lux, iar a avea mai mult timp pentru cei dragi și pentru propriile pasiuni este pe locul al doilea între asocierile făcute de respondenți cu ideea de lux. Abia pe locul al treilea se află bunurile personale valoroase, cum ar fi proprietățile imobiliare, mașinile scumpe sau bărcile (32%).
În decembrie 2022, clienții Revolut din România au realizat peste 150.000 de plăți către comercianți din categorii precum: bijuterii, ceasuri și pietre prețioase, antichități și obiecte de artă, croaziere, cluburi de golf, cosmetice și parfumuri. Suma medie cheltuită de un român cu Revolut pentru a achita bijuteri, pietre prețioasei și ceasuri, de exemplu, a crescut cu 27% în decembrie 2022 față de decembrie 2021, arată datele interne ale băncii digitale.