Se schimbă preferințele românilor în materie de alcool și producția locală asigură tot mai puțin din resurse. Deficitul comercial cu alcool s-a adâncit cu 14%

Producătorii au fabricat mai puțină bere și mai puțin vin, dar au crescut cantitățile de distilate realizate local. Spre exemplu, fabricile din România au produs cu 12% mai multe distilate, cu 4,8% mai mult rachiu și cu 11,9% mai mult whisky. Resursele totale de alcool (în echivalent alcool 100%), provenite din băuturi alcoolice distilate, vinuri şi bere, au fost asigurate, în proporţie de 65,7% din producţia locală față de 70,1% cu un an în urmă.

Importul  a crescut faţă de anul precedent cu 17,5% (+59,1 mii hl alcool 100%), iar exportul a fost cu 31,9% (+20,8 mii hl alcool 100%) mai mare. Cantităţile exportate au fost așadar cu 310,2 mii hl alcool 100% mai mici decât cele importate, deficitul adâncindu-se astfel, într-un an, cu 38,3 mii hl (14%).

Pe categorii de produse, datele INS indică faptul că resursele totale de bere au fost mai mici cu 911,3 mii de hl, faţă de anul precedent, fiind asigurate în proporţie de 92,5% din producţia de 934 mii de hl a anului 2022 ( minus 5,6% față de anului anterior) Consumul, mai mic cu 5,4% față de 2021, a fost asigurat, așadar, și din importuri, care au crescut cu 3,7% față de 2021. Totuși, au crescut și exporturile, cu 5,6%

Este, de altfel, al doilea an consecutiv în care industria berii înregistrează un declin în ceea ce privește producția, care s-a diminuat și în 2021 cu 308 mii de hl ( minus 1,8%) față de 2020.  Importul de bere a crescut atunci cu 7,7%, iar consumul cu 0,3%. Exporturile au avut însă o dinamică negativă.

Producția locală de vin a asigurat anul trecut doar 52,2% din resursele totale, cu 5,7 puncte procentuale mai puțin decât anul anterior, pe fondul unei producții cu 672,8 mii de hl mai mici (minus 14,9%). Cea mai mare parte din resursele de vin au fost destinate consumului uman, care a scăzut cu 87 mii hl, faţă de anul precedent (minus 1,7%). A fost nevoie de importuri de 572,3 mii de hl, mai mici față de 2021 cu 9,7 mii de hl ( minus 1,7%). În scădere au fost și exporturile,cu 7,4 mii hl faţă de anul precedent, până la 181,7 mii hl.

Cât despre  băuturile alcoolice distilate (spirtoase), cantitatea totală disponibilă în piață s-a cifrat la 353,2 mii hl, cu 64,5 mii hl peste nivelul din 2021, fiind constituită în mare parte din lichioruri, alcool etilic de fermentaţie alimentar şi alte băuturi alcoolice distilate. Consumul acestor produse a fost asigurat în mare parte de producția locală ( 59,2% din total resurse vs 62,2% cu un an în urmă ), restul fiind stocuri( 9%) și importuri ( 38,1% vs 29,3% anul anterior). Importurile au crescut semnificativ, cu 25,4, până la 291,1 mii hl, în timp ce exporturile, deși mult sub nivelul importurilor, au ajuns la  38,2 mii hl după o creștere de 2,1 ori.

Un român a consumat anul trecut, în medie,  1,4 litri alcool 100%, față de 1,2 litri în 2021.

O altă grupă de băuturi alcoolice distilate, rachiurile naturale şi coniacul, s-a înscris pe același trend ascendent, cu o producţie cu 4,8% peste cea din 2021(+3,1 mii hl alcool 100%), ceea ce a asigurat 85% din resurse (vs 86,5% în 2021). Chiar și așa, importurile au crescut cu 26%, ceea ce înseamnă că 12,1% din resurse au fost asigurate de peste granițe, aportul importurilor în total resurse fiind  cu 1,8 puncte procentuale mai mare faţă de anul precedent.

Cât despre exporturi, acestea au crescut cu 12,5%, până la 0,9 mii de hl. Astfel, în 2022, s-a raportat un deficit al balanței comerciale cu rachiuri naturale și conic de 8,8 mii de hl, îm contextul unui consum constant.

Nivelul producției și al importului de băuturi din grupa “whisky, gin, rom, votcă” a fost mai mare faţă de anul 2021 cu 11,9% respectiv cu 9,0% în condițiile în care consumul a stagnat. Aportul producției la formarea resurselor totale (26,8% din total resurse) a fost mai mare cu 0,6 puncte procentuale, iar aportul importului mai mic cu 0,4 puncte procentuale (71,9% din resurse)