Economistul șef al BP, Christof Rühl, a estimat că producția de gaze de șist și alte surse neconvenționale a Europei va ajunge la aproximativ 104 milioane metri cubi pe zi în 2035 în condițiile în care cererea europeană va fi de aproximativ 1,6 miliarde metri cubi pe zi. În plus, cererea pentru gaz în Europa va crește foarte lent, aproximativ 1% pe an, însă în același timp volumul gazelor produse în Europa va scădea cu aproape 1,4% pe an, ceea ce va face continentul și mai dependent de importuri.’Uniunea Europeană va fi nevoită să importe din ce în ce mai mult gaz și aceasta se va resimți în special în cazul importurilor prin conducte, care vor acoperi 51% din cererea totală în 2035 față de 37% în prezent’, a apreciat Christof Rühl.
În schimb, BP estimează că SUA vor putea să-și acopere singure necesitățile energetice în 2035, în condițiile în care producția de gaze și petrol de șist crește în ritm accelerat iar ritmul de creștere a cererii încetinește. Potrivit BP, grație revoluției gazelor de șist, SUA vor deveni un exportator net de gaze în 2017 iar în 2035 va fi al doilea mare exportator mondial de gaz natural lichefiat, în timp ce importurile sale petroliere se vor reduce la un milion de barili pe zi de la un vârf de 12 milioane de barili pe zi în 2005.
La nivel global, BP estimează că cererea de energie va crește cu 41% până în 2035 comparativ cu 2012, un ritm mai lent decât creșterea de 52% înregistrată în ultimele două decenii. Aproximativ 95% din această creștere a cererii se va datora economiilor emergente și mai mult de jumătate doar din partea Chinei și Indiei.
De altfel, China va deveni cel mai mare importator de energie până în 2035, iar dependența de importuri va ajunge la 20% de la 15% în prezent. Potrivit BP, China va devansa SUA în calitate de cel mai mare consumator mondial de petrol până în 2027 și va deveni al doilea mare consumator mondial de gaze, după SUA, până în 2025.
De asemenea, emisiile de CO2 vor crește cu 29% până în 2035, toată creșterea urmând să vină din afara țărilor OECD. Emisiile globale din 2035 vor fi duble comparativ cu nivelul din 1990 chiar dacă emisiile din țările OECD vor scădea.