După zece ani de eforturi pentru a îndeplini cerinţele UE, Croaţia s-a alătura blocului comunitar în iulie 2013, întărind stabilitatea politică a Balcanilor, o regiune puternic afectată de dezintegrarea fostei Iugoslavii.
În noiembrie 2013, ministrul croat de Finanţe, Slavko Linic, avertiza că Zagrebul ar putea cere ajutor Fondului Monetar Internaţional, în condiţiile în care necesarul de împrumuturi pentru 2014 a devenit ‘enorm şi foarte riscant’.
Cel mai nou stat membru al Uniunii Europene va trebui să împrumute anul acesta 44 miliarde kuna (7,7 miliarde de dolari) pentru a refinanţa datoriile şi a acoperi un deficit bugetar de 16 miliarde de kuna, a explicat Slavko Linic.
Croaţia se va descurca fără ajutor extern, a afirmat Boris Vujcic, adăugând: ‘Solicitarea unui program de asistenţă financiară este întotdeauna o opţiune dar nu nu luăm în calcul o astfel de posibilitate’.
Guvernatorul Băncii Centrale a Croaţiei apreciază că autorităţile trebuie să îmbunătăţească climatul de afaceri şi să adopte măsuri pentru stimularea redresării fragile a economiei şi a scăderii datoriei publice.
‘Nu putem permite fluctuaţii valutare mari, pentru a nu afecta stabilitatea financiară. Dacă vom devaloriza moneda, vor creşte datoriilor persoanelor fizice şi juridice, care nu-şi vor mai putea obligaţiile’, a avertizat Boris Vujcic, care a adăugat că aprecierea monedei naţionale, kuna, va afecta competitivitatea ţării.
Anul trecut, PIB-ul Croaţiei s-a contractat cu 0,5% dar Comisia Europeană estimează că economia va reveni pe creştere anul acesta. Guvernatorul Băncii Centrale a Croaţiei a prognozat un avans al economiei de 0,7% în 2014.
În decembrie, Comisia Europeană a propus demararea unei proceduri de deficit excesiv împotriva Croaţiei, pentru a se asigura că acesta va fi redus sub 3% până în 2016. Croaţia trebuie să-şi reducă deficitul la 4,6% din PIB în 2014, la 3,5% din PIB în 2015 şi la 2,7% din PIB în 2016.
Proiectul de buget estimează că datoria ţării va urca la 62% din PIB, până în 2015.
Economia croată nu a mai crescut din 2008, fiind afectată de majorarea datoriilor companiilor de stat, de un sector public supradimensionat şi de o rată a şomajului de aproape 20%.