Potrivit ziarului britanic, care citează oficiali implicaţi în plan, Bruxellesul ar urma să folosească o structură a datoriilor pentru a putea contribui la bugetul ucrainean, după ce guvernul ungar condus de Viktor Orban s-a opus propunerii blocului comunitar de deblocare a 50 de miliarde de euro pentru Ucraina pe parcursul a patru ani.
Printre variantele luate în considerare, un model finanţat prin datorii pare să câştige teren dacă Orban decide să-şi menţină vetoul la summitul european programat pentru februarie.
Potrivit surselor citate, statele membre ar urma să emită garanţii la bugetul UE, pentru ca executivul european să se împrumute până la 20 de miliarde de euro pe pieţele de capital pentru Kiev anul viitor, deşi suma finală ar urma să fie decisă în funcţie de nevoile Ucrainei.
Este un plan similar cu cel lansat în 2020 pentru ca executivul european să poată să ofere până la 100 de miliarde de euro pentru programele de menţinere a locurilor de muncă în timpul pandemiei de coronavirus.
Schema nu ar avea nevoie de unanimitatea celor 27 de ţări membre ale UE, deoarece nu se solicită garanţii din partea tuturor statelor membre, deşi în unele dintre ele, precum Germania sau Olanda, ar fi necesară aprobarea parlamentului.
O sursă anonimă a declarat că din punct de vedere tehnic planul nu va prezenta probleme pentru a merge mai departe, dar că din punct de vedere politic ar fi „mai complicat”.
Potrivit FT, dacă liderii europeni ar aproba planul la summitul din 1 februarie 2024, s-ar oferi garanţii Fondului Monetar Internaţional (FMI) pentru a elibera următoarea tranşă de finanţare de 900 de milioane de dolari.
Unul dintre posibilele dezavantaje ale planului, în comparaţie cu originalul, este că acesta s-ar limita la împrumuturi şi nu ar include ajutoare directe, deşi acestea ar putea continua să fie acordate unilateral de către statele membre.