Ce îi aşteaptă pe europeni în 2024? Alegeri interne în toată Europa

Multe dintre discuţiile actuale care se învârt în jurul migraţiei, al extinderii sau al bugetului vor rămâne subiecte fierbinţi. Începutul anului este marcat de începerea preşedinţiei belgiene a Consiliului Uniunii Europene, precum şi de un summit extraordinar al Consiliului European. Ce urmăreşte fiecare ţară în parte? European Newsroom (enr) răspunde pe larg la această întrebare în articolul de fond publicat vineri.

De la 1 ianuarie, Belgia va prelua de la Spania preşedinţia Consiliului UE pentru prima jumătate a anului 2024. Acesta va fi principalul obiectiv al guvernului naţional federal. În contextul în care s-a ajuns la un acord politic asupra Pactului privind migraţia şi azilul şi este probabilă aprobarea parlamentară a normelor bugetare ale blocului, miniştrii consideră că au o mare responsabilitate pe scena UE. Preşedinţia belgiană va trebui, de asemenea, să pregătească dezbaterea privind viitoarea extindere.

Spania, care îşi încheie preşedinţia, va începe anul 2024 cu un guvern de stânga nou lansat, care a fost dificil de format. Pentru a debloca guvernarea, premierul Pedro Sanchez a acceptat o lege de amnistie a celor implicaţi în procesul de independenţă catalană care au conturi restante cu justiţia.

Această amnistie va stabili agenda politică pentru 2024. Comisia Europeană a declarat deja că va efectua o verificare a conformităţii cu statul de drept. Spania se confruntă, de asemenea, cu posibila revenire în ţară a fostului preşedinte catalan Carles Puigdemont şi cu potenţialele proteste pe care aceasta le-ar putea declanşa.

Alegeri, alegeri, alegeri

Între 6 şi 9 iunie, cetăţenii din cele 27 de state membre ale UE vor merge la urne şi vor vota în cadrul alegerilor europene. Mulţi anticipează o orientare drastică spre dreapta în Parlamentul European.

În Franţa, subiectul migraţiei riscă să se afle în centrul campaniei pentru alegerile europene, care vor servi, de asemenea, drept test, la doi ani de la începerea celui de-al doilea mandat de cinci ani al preşedintelui Emmanuel Macron. Dezbaterea va opune partidul de extremă-dreapta Rassemblement National (Adunarea Naţională), susţinut de Marine Le Pen şi care se opune în general imigraţiei, şi Renaissance (Renaşterea), care, alături de mai multe partide de centru, îl susţine pe Macron. Renaissance a trebuit să facă concesii în faţa dreptei pentru ca o lege a imigraţiei mai echilibrată, dar în continuare controversată, să fie adoptată de parlament pe 20 decembrie.

În afară de politică, Franţa găzduieşte Jocurile Olimpice între 26 iulie şi 11 august şi are în vedere, de asemenea, redeschiderea catedralei Notre-Dame din Paris pe 8 decembrie.

Spania s-ar putea confrunta cu o situaţie similară: Acolo, opoziţia de dreapta ar putea încerca să transforme alegerile europene într-un prim plebiscit pentru guvernul nou format. Controlul migraţiei ilegale, lipsa de locuinţe la preţuri accesibile, şomajul ridicat în rândul tinerilor sau controlul deficitului public vor fi pe masa de discuţii în Spania anului 2024.

Campania pentru alegerile europene din Slovenia se va concentra, foarte probabil, pe problemele care sunt cele mai presante pentru cetăţeni: pe lângă costul vieţii şi inflaţia, care este în prezent una dintre cele mai ridicate din zona euro, acestea vor include cu siguranţă migraţia, (ne)funcţionarea spaţiului Schengen, precum şi subiecte precum asistenţa acordată Ucrainei şi poziţia UE în vederea soluţionării conflictului din Orientul Mijlociu.

În afară de scrutinul european, alegerile prezidenţiale din SUA din 5 noiembrie 2024 vor marca un eveniment important în ceea ce priveşte politica externă. În cazul în care Donald Trump va fi ales din nou, se zvoneşte că sprijinul SUA pentru Ucraina ar putea fi redus, ceea ce ar face jocul preşedintelui rus, Vladimir Putin. Este discutabil dacă europenii pot şi doresc să ofere suficient sprijin Ucrainei pe termen lung, fără SUA, pentru a contracara eforturile expansioniste ale lui Putin.

În Ucraina, alegerile prezidenţiale planificate iniţial pentru începutul lunii martie au fost anulate din cauza menţinerii legii marţiale, în condiţiile în care războiul cu Rusia este încă în desfăşurare. La începutul lunii noiembrie, preşedintele Volodimir Zelenski a subliniat „că alegerile nu sunt oportune acum”.

Cu toate acestea, Rusia îşi va organiza alegerile prezidenţiale în martie 2024. Opozanţii lui Putin se plâng în mod repetat de faptul că înregistrarea candidaţilor este respinsă de comisia electorală care invocă erori de formă, cum a fost cazul recent al grupului de iniţiativă al jurnalistei anti-Kremlin Ekaterina Dunţova. Se crede că Putin va ieşi învingător cu a cincea sa candidatură la preşedinţie. Preşedintele rus a schimbat în mod special constituţia pentru a putea candida din nou. Potrivit versiunii actuale a constituţiei, preşedintele rus în vârstă de 71 de ani va putea candida pentru ultima dată în 2030.

Alegeri interne în toată Europa în 2024

Pe lângă viitoarele alegeri la nivelul UE, mai multe ţări europene organizează şi o serie de alegeri interne.

În Spania, vor avea loc alegeri regionale în Galicia, care este un bastion al Partidului Popular (PP), şi în Ţara Bascilor, unde se află partidele care îl susţin pe premierul Sanchez.

În Belgia, cetăţenii vor vota în cadrul alegerilor federale şi regionale. În octombrie, cetăţenii vor fi chemaţi la urne pentru a doua oară pentru a vota în cadrul alegerilor locale.

România se află în faţa unui an electoral atipic. În 2024, cetăţenii sunt aşteptaţi să voteze în patru tipuri de alegeri – prezidenţiale, parlamentare, locale şi europene.

Şi în Slovacia, 2024 va fi un an important din punct de vedere al politicii interne. În primăvară, cetăţenii vor alege un nou şef de stat după cinci ani.

Republica alpină Austria cheamă cetăţenii la urne pentru a vota în cadrul mai multor alegeri de stat şi municipale. De asemenea, ţara va alege un nou parlament în 2024.

Germania se va confrunta, de asemenea, cu mai multe tipuri de alegeri, printre care alegeri regionale, în cadrul cărora vor fi alese parlamentele de land, precum şi alegeri ale consiliilor districtuale şi municipale, precum şi ale primarilor.

În afară de politică, Germania va găzdui Campionatele Europene de handbal şi de fotbal în ianuarie şi, respectiv, iulie-august.

Macedonia de Nord are în vedere alegeri prezidenţiale şi parlamentare anul viitor. Alegerile prezidenţiale vor avea loc la 24 aprilie, în timp ce potenţialul al doilea tur de scrutin este aşteptat să aibă loc în paralel cu alegerile parlamentare, la 8 mai.

Unda verde pentru extinderea UE înseamnă restructurare internă

Ţările cu statut de candidate urmăresc să îşi deschidă în continuare calea spre aderare.

În Macedonia de Nord, de exemplu, eforturile includ modificări constituţionale pentru a include minorităţile în preambul. De asemenea, ţara urmăreşte să pună în aplicare reforme legate de statul de drept, administraţia publică sau protecţia membrilor comunităţilor minoritare. În cadrul summitului Consiliului UE din decembrie, s-a ajuns la concluzia că UE este pregătită să finalizeze etapa de deschidere a negocierilor de aderare cu această ţară de îndată ce angajamentul de a adopta modificările constituţionale va fi pus în aplicare. Cu toate acestea, acest amendament rămâne deocamdată blocat în parlament, posibilele schimbări fiind aşteptate doar după alegeri.

Bosnia şi Herţegovina (BiH), care a primit statutul de ţară candidată în urmă cu un an, iese din 2023 cu unda verde condiţionată pentru a deschide negocierile atunci când va fi atins nivelul necesar de conformitate cu criteriile de aderare. Comisia va prezenta un raport în acest sens Consiliului UE până în martie 2024. Pentru a negocia, ţara trebuie să adopte, la începutul anului viitor, legi de reformă care să consolideze lupta împotriva corupţiei, să creeze securitate juridică şi să ofere argumente care să demonstreze că ţara face progrese în punerea în aplicare a 14 priorităţi-cheie.

Pe de altă parte, liderii europeni au făcut apel la autorităţile entităţii Republika Srpska să retragă legile contestate, care vor duce la un regres al Bosniei-Herţegovina în ceea ce priveşte libertăţile fundamentale. Domeniile de îngrijorare sunt o lege care incriminează defăimarea, apoi legea privind „agenţii străini”, care prevede o supraveghere specială pentru organizaţiile neguvernamentale care sunt finanţate din străinătate, precum şi legea potrivit căreia deciziile înaltului reprezentant nu vor fi puse în aplicare în această entitate.

Anul viitor, Albania aşteaptă deschiderea negocierilor pentru primul grup de capitole. În decembrie, ţara a finalizat procesul de examinare pentru armonizarea legislaţiei cu Uniunea Europeană, ca primă etapă a negocierilor care au fost deschise în iulie 2022. Premierul Edi Rama consideră că realizarea unor progrese rapide în vederea aderării la UE reprezintă o provocare iminentă, subliniind că Albania deţine în prezent peste 50 % din capacitatea de a fi considerată pregătită pentru aderarea la Uniunea Europeană. Deşi apreciază munca depusă de negociatorii albanezi, el a subliniat că „suntem încă la începutul procesului”.

Aderarea la zona euro şi la Schengen

România speră să soluţioneze dosarul Schengen anul viitor, după ce nu a reuşit să atingă acest obiectiv în 2023, întrucât Austria nu şi-a schimbat poziţia după veto-ul exprimat în 2022. După Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) de la începutul lunii decembrie, oficialii români au anunţat că Austria şi-a relaxat poziţia şi a fost de acord ca România să adere la spaţiul Schengen pentru transportul aerian.

Planul iniţial al Bulgariei era de a adera la zona euro în 2024. Cu toate acestea, în februarie 2023, ministrul interimar de finanţe de atunci, Rosiţa Velkova, a declarat că ţara nu şi-a respectat toate angajamentele asumate odată cu intrarea în mecanismul ratei de schimb valutar al UE (ERM II) şi criteriul inflaţiei, motiv pentru care a mutat data ţintă pentru aderare la 1 ianuarie 2025.

Bulgaria a adoptat un plan de acţiune pentru tranziţia de la moneda bulgară leva. Un comitet director în care euroscepticii joacă un rol cheie a adunat suficiente voturi în favoarea unei petiţii pentru un referendum prin care se cere bulgarilor să susţină menţinerea levei ca unică monedă legală până în 2043. Numărul de voturi care au susţinut iniţiativa a făcut ca referendumul să fie iminent, dar la începutul lunii iulie 2023 parlamentul l-a respins, argumentând că formularea întrebării era neconstituţională. Vazrajdane, un partid naţionalist şi de extremă dreapta, a sesizat Curtea Constituţională, unde cazul este încă în curs de soluţionare.

N. red.: Conţinutul articolului este bazat pe ştiri ale agenţiilor AFP, AGERPRES, APA, ATA, Belga, BTA, dpa, EFE, FENA, MIA, STA, TASR participante în proiectul enr.