Restrangerea graduala/brusca a relaxarii cantitative de catre FED poate provoca dezordine in piata financiara a tarilor emergente in 2014. In Financial Times de ieri articolul The „Fragile Five” becomes eight as fallout threat from tapering spreads, scris de James Kynge, exprima aceste ingrijorari. Pe scurt, se analizeaza vulnerabilitatea tarilor emergente la reducerea gradului de relaxare a politici monetare a SUA. Se considera ca tari precum Turcia, Chile, Indonezia, India, Africa de Sud, Ungaria, Brazilia si Polonia sunt tarile ce ar putea fi cele mai afectate de o retragere masiva a capitalurilor, cauzata de restrangerea injectarii de bani de catre FED.
Sunt tari care nu stau foarte bine la unul dintre indicatorii ce exprima sustenabilitatea externa a unei tari (numar de ani prin care rezervele valutare internationale acopera necesarul brut de finantare externa (datoria externa pe termen scurt plus deficitul de cont curent).
Interesant este sa analizam si capacitatea Romaniei de a face fata unor socuri provocate de restrangerea procesului de relaxare cantitativa in SUA, reversarea fluxurilor private de capital, episoade de depreciere, socuri asupra creditelor neperformante si instabilitate financiara medie sau ridicata.
Cand citim ca nerezidentii detin 24% din obligatiunile si titlurile de stat in lei ne-am putea gandi ca Romania – tigrul est european – face parte din categoria tarilor puternic vulnerabile, dar nu este chiar asa. Romania are o pozitie sustenabila. Cu 1,8% din PIB deficit de cont curent, un deficit bugetar de 2,2% din PIB, un buffer de peste 5 miliarde euro si o rezerva internationala (valuta plus aur) de 48,2 miliarde dolari (de 1,8 ori mai mare decat datoria externa pe termen scurt si de 1,6 ori mai mare decat necesarul brut de finantare externa), Romania poate resimti un impact marginal al unui soc pe pietele financiare internationale. In plus, maturitatile medii la imprumuturi au crescut, ceea ce inseamna o mai mare soliditate in fata riscurilor financiare internationale.
Romania are o pozitie mult mai confortabila acum decat in 2008-2009, cand dependenta puternica atat a sectorului privat, cat si a celui public a facut ca reducerea fluxurilor externe de capital sa determine o criza de Trezorerie in martie 2009 si implicit nevoia apelarii la imprumuturi de la FMI si CE. Ca economist, nu este placut sa-ti aduci aminte de anul 2008, cand criza ne-a gasit cu o economie supraincalzita dar fara buffere (cu deficit bugetar structural de peste 8%, deficit de cont curent de peste 12%, total nesustenabile).
Ca Romania are un grad redus de vulnerabilitate externa, inclusiv la restrictiile impuse relaxarii cantitative in SUA se poate vedea si in studiul Tapering Talk: The Impact of Expectations of Reduced Federal Reserve Security, Purchases on Emerging Markets, scris de Barry Eichengreen si Poonam Gupta, 12 Decembrie 2013.