Conform rezultatelor preliminare publicate marţi, Banca Naţională a Elveţiei a realizat pierderi anuale de trei miliarde de franci (3,54 miliarde de dolari) pentru 2023, o îmbunătăţire totuşi faţă de pierderile record de 133 miliarde de franci înregistrate în 2022, scrie Agerpres.
Anul trecut, francul elveţian a atins cel mai ridicat nivel în raport cu moneda euro din ultimii opt ani, ceea ce a redus valoarea acţiunilor şi participaţiilor deţinute de SNB în alte valute, atunci când acestea au fost convertite înapoi în franci.
Conform cifrelor preliminare, Banca Naţională a Elveţiei a înregistrat anul trecut pierderi de 8,3 miliarde de franci de pe urma poziţiilor în franci elveţieni, în timp ce a înregistrat un câştig de aproximativ patru miliarde de franci de pe urma poziţiilor sale în valută, iar valoarea deţinerilor sale de aur a crescut cu 1,7 miliarde de franci.
În aceste condiţii, SNB a informat că nu va face plăţi către cantoanele şi guvernul central elveţian şi nici nu va plăti dividende investitorilor. Este doar pentru a treia oară în istoria de peste un secol a SNB când instituţia nu face plăţi anuale către guvernul elveţian sau acţionari. Pierderile record înregistrate anul trecut de Banca Naţională a Elveţiei au forţat mai multe cantoane elveţiene să îşi revizuiască bugetele.
Economistul UBS, Alessandro Bee, a estimat că, pentru a relua plata dividendelor, Banca Naţională a Elveţiei ar trebui să înregistreze un profit de cel puţin 50 de miliarde franci în 2024, un obiectiv care în opinia sa „nu este imposibil dar nici ceva obişnuit”.
Din punct de vedere legal, SNB are statutul unei corporaţii în care majoritatea acţiunilor sunt deţinute de Guvernul federal elveţian şi cele 26 de cantoane. Există, de asemenea, aproximativ 2.000 de investitori privaţi care primesc dividende dar care beneficiază de drepturi de vot extrem de limitate.